PNL strânge semnături pentru revocarea lui Tăriceanu de la şefia Senatului. Alina Gorghiu: „Este o persoană toxică”

UPDATE Valeriu Steriu, preşedintele UNPR, afirmă că nu a negociat debarcarea lui Tăriceanu cu nimeni, ci doar că a luat în discuţie această posibilitate, pe care o va analiza în continuare cu colegii de partid.

”Noi nu am negociat nimic cu nimeni. Am avut o discuţie cu colegii de la Senat şi vom analiza această propunere pentru a avea un punct de vedere (…) În funcţie de meritele pe care le-a avut domnul preşedinte Tăriceanu în conducerea Senatului, în primul rând faţă de români, vom avea un punct de vedere şi vom vedea dacă vom participa sau nu la acest demers”, a declarat Steriu, la Palatul Parlamentului.

UPDATE Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, a declarat că nu se teme de demersul PNL pentru revocarea sa din funcţie, susţinând că tentativa liberalilor este motivată de cota scăzută de încredere a liderilor lor, iar „apropierea alegerilor creează insomnii tuturor”.

Alte articole

Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, vizat de percheziţii DNA. Bolojan: Instituţiile statului îşi fac datoria şi fiecare cetăţean trebuie să răspundă pentru ceea ce face

DNA a dat iama în firmele de ride-sharing: trei administratorii au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este imens

„Din punct de vedere legal şi regulamentar dacă demersul pe care doresc să-l întreprindă întruneşte condiţiile, au tot dreptul să o facă conform legilor şi Regulamentului Senatului în vigoare. Din punct de vedere politic (…) apropierea alegerilor creează insomnii tuturor. PNL este într-o pierdere de viteză evidentă, au doi lideri care în sondajele de opinie totalizează o încredere fabuloasă situată între 7 şi 11 la sută şi caută o ieşire din acest impas”, a declarat preşedintele Senatului.

Tăriceanu a mai spus că nu se teme de astfel de demersuri şi că este un „exemplu edificator” pentru modul de a face politică al liberalilor, „copiat” de la fostul PDL.

„Nu mă tem de astfel de demersuri şi abordarea politică pe care am avut-o până acum, voi continua să o am şi în viitor. Cred că este pentru PNL un exemplu extrem de edificator, a modului de a gândi şi de a face politică, un mod care este evident inspirat, copiat de la fostul PDL, care din ce în ce mai mult se manifestă ca fiind forţa conducătoare (…) în cadrul actualului PNL. Nu fac decât să confirme ce am spus în ultima vreme, pentru PNL fostul partid istoric a ajuns astăzi un fel de copie a fostului PDL, cu inspiraţia de la preşedintele pe care l-a avut PDL multă vreme”, a spus Tăriceanu.

De asemenea, Tăriceanu a dat exemplul cotei de încredere a preşedintelui Klaus Iohannis, care a scăzut după învestirea în funcţia de preşedinte al României şi a spus că încrederea din partea cetăţenilor de care se bucură are legătură cu subiectele pe care le aduce în discuţie.

„Ei (liberalii – n.r.) consideră că pentru mine funcţia de preşedinte al Senatului este cea care mi-a dat încrederea pe care o am în momentul de faţă. Eu cred că este fals, dovadă că şi preşedintele României are o funcţie şi acest lucru nu-l împiedică să scadă în sondajele de opinie la capitolul încredere. Cred că ceea ce mi-a adus un procent ridicat de încredere din partea cetăţenilor este dat tocmai de problemele, de subiectele pe care le aduc în dezbatere şi care sunt legate de preocupările cetăţenilor acestei ţări”, a mai spus preşedintele Senatului.

UPDATE Senatoarea PNL Vasilica Miron, membru în Comisia juridică a Senatului, a declaratpentru RomaniaTV.net că liberalii vor avea o şedinţă de grup, cel mai probabil marţi sau miercuri, în care vor stabili amănuntele legate de încercarea de debarcare a lui Călin Popescu Tăriceanu de la şefia Senatului.

„Vom stabili în cadrul şedinţei de grup şi vom comunica apoi procedura pe care o vom urma”, a spus Vasilica Miron.

Alina Gorghiu a anunaţat că PNL vrea schimbarea lui Călin Popescu Tăriceanu de la şefia Senatului.

„Este un demers de bun simţ şi firesc pe care PNL îl demarează încă din această săptămână. Trebuie strâns un anumit număr de semnături. Cei care au expus în spațiul public dorinţa de a se alia la acest demers au fost cei de la UNPR. (…) Dacă tot dorim recredibilizarea Parlamentului este o variantă schimbarea preşedintelui Senatului”, a spus Gorghiu, într-o conferință de presă.

Ea a susținut că Tăriceanu „nu îndeplinește nici pe departe standardele” pentru șefia Senatului și l-a catalogat drept „o persoană toxică”.

Numele lui Vasile Blaga a fost vehiculat ca o propunere pentru această funcţie, însă liderul liberal nu este interesat să preia acest post.

Potrivit Regulamentului Senatului, preşedintele camerei superioare a parlamentului poate fi revocat în anumite situaţii.

„Calitatea de preşedinte al Senatului, de vicepreşedinte, secretar sau chestor încetează, înainte de expirarea mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de senator, potrivit art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, a demisiei din funcţie sau a revocării în condiţiile prezentului regulament.

Art. 30 

(1) Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre următoarele împrejurări:

a)    încalcă prevederile Constituţiei;

b)    încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(2)   Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

(3)   Propunerea de revocare prevăzută la alin. (1) sau (2) se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune.

(4)   Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2) şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.”

Trebuie menţionat însă că există o decizie a Curţii Constituţionale încă din 2005 care desfiinţează exact alineatele (1) şi (2) ale art. 30 din Regulamentul Senatului, întrucât încalcă dreptul la apărare şi instituie revocarea preşedintelui Senatului prin retragerea sprijinului politic, după cum arată decizia Curţii.

În cazul în care revocarea preşedintelui Senatului este votată cu majoritate, funcţia devine vacantă şi se organizează alegeri pentru un nou preşedinte, conform art. 32 din Regulamentul Senatului.

„Art. 32

(1)   Propunerea de revocare se prezintă în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobată prin votul secret al majorităţii senatorilor, funcţia de preşedinte devine vacantă şi, imediat, se organizează alegeri, în conformitate cu prevederile art.24.

(2)   Pe perioada vacanţei funcţiei de preşedinte al Senatului, atribuţiile acestuia vor fi îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent.

(3)   După alegerea unui nou preşedinte al Senatului se renegociază, dacă este cazul, de îndată, repartizarea celorlalte funcţii din Biroul permanent, procedându-se potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, astfel încât noul Birou permanent să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.”

Problema este că şi acest articol a fost declarat neconstituţional de Curte, prin aceeaşi decizie nr. 601 din 2005.

În cazul în care funcţia de preşedinte al Senatului devine vacantă, se alege un nou preşedinte. Alegerea acestuia are loc potrivit art. 24 din Regulamentul Senatului.

„Art. 24

(1)   Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

(2)   Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.

(3)   Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toţi candidaţii care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat şi toţi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi.

(4) Constatarea rezultatelor votului şi întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.”

Citeşte şi: Gelu Vişan revine: „Dosarul M e Microsoft. DNA va cere urmărirea penală a lui Tăriceanu”