PNRR, analiza proiectelor. Cum arată dosarele Franţei, Germaniei sau Poloniei faţă de al României. Stăm mai rău şi ca Bulgaria, dar ministrul Ghinea se laudă cu sume record

PNRR, analiza proiectelor. Într-o foarte mare măsură, țările UE vor finanța prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență acele părți ale economiei care vor aduce valoare adăugată la nivelul UE. dar și programe de eficiență energetică și digitalizare, arată o analiză făcută de CNIPMMR și ANAT, conform Mediafax.

PNRR a fost depus de 14 țări – Portugalia, Franța, Germania, Grecia, Slovacia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxembourg, Belgia, Italia, Austria, Ungaria și Slovenia.

Germania dorește să digitalizeze întreaga producție (1,1 mld euro în proiecte), să finanteze proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul industrial (859 mil euro) și clustere de inovare (232 mil). Aceste proiecte vor fi finanțate doar dacă în parteneriatele create, minim 30% din finanțare se va duce către sectorul IMM. Un accent important va fi pe investiții în cercetarea și dezvoltarea domeniului auto, domeniului 5G și al nanotehnologiei. Digitalizarea va fi elementul central în cadrul învățământului, Germania dorind să digitalizeze integral educația și să instruiască tot personalul angajat în acest domeniu.

Franța va pune accent pe dezvoltarea sectorului hi-tech și doreste ca până în 2025 să apară 3 unicorni în domenii precum: tehnologii cuantice, securitate cibernetică, cloud computing, big data, tehnologia comunicațiilor (5G/6G). În plus, Franța a dedicat o componentă întreagă finanțării afacerilor. IMM-urile vor primi până la 20 mld. euro în credite de angajat, scutiri de taxe și impozite, granturi pentru mici proiecte de eficiență energetică. În plus, aproximativ 250 milioane euro sunt alocate fondurilor de investiții regionale, care vor finanța IMM-uri și care se preconizează că vor avea un efect de levier de aproximativ 1 mld. euro în doar 2 ani.

Alte articole

Adrian Câciu îl pune la punct pe fostul ministru Virgil Popescu, pe tema PNRR: ”Câtă ipocrizie se existe în lumea asta?”

Adrian Câciu, despre PNRR: Din 74 de jaloane şi ţinte câte a avut cererea de plată numărul trei, 68 sunt îndeplinite

Dan Barna, despre negocierile din Comisia Europeană pe tema PNRR: „Pentru noi e de viaţă şi de moarte. E discuţia în curs, nu au respins”
Portugalia are două componente întregi dedicate mediului privat – “Capitalizare și inovare în afaceri” și “Companiile 4.0”, care implică atât finanțare directă către companii în vederea restabilirii acestora la nivelul de dinaintea pandemiei cât și finanțare prin instrumente financiare. O parte din alocare va fi destinată programului Startup Portugalia pentru finanțarea startupurilor.

Danemarca a inclus o subcomponentă dedicată digitalizării IMM-urilor și încurajării exportului. În cadrul acestui program vor fi acordate subvenții pentru digitalizarea IMM-urilor.

PNRR-ul Spaniei conține 4 componente dedicate IMM-urilor printre care sunt incluse programe pentru creșterea competitivității, digitalizare, internaționalizare și linii de sprijin financiar.

Italia va sprijini prin PNRR resuscitarea IMM-urilor și în special turismul.

Programe dedicate sectorului IMM

Portugalia

Componenta 5 a PNRR “Capitalizare și inovare în afaceri”

Investițiile în aceasta componentă se ridică la 1.36 miliarde euro. În mod complementar, Portugalia va utiliza componenta de împrumuturi a instrumentului pentru Recuperare și reziliență în valoare de 1,55 miliarde euro destinat capitalizării companiilor.

Obiectivele sunt: finanțarea directă către companii în vederea restabilirii nivelurilor de autonomie după ce efectele economice extrem de nefaste ale pandemiei au agravat problema structurală a capitalizării reduse a firmelor portugheze, precum și finanțare prin instrumente financiare (împrumuturi)

Componența 16 a PNRR-ului “Companiile 4.0” are o valoare de 650 milioane euro și vizează consolidarea competențelor digitale ale angajaților, modernizarea modelului de afaceri al companiilor, crearea de noi canale digitale pentru comercializarea produselor și serviciilor, precum și stimularea spiritului antreprenorial bazat pe digital Startup Portugalia

Franța

Componenta 5 a PNRR “Finanțarea afacerilor” prevede o reformă a legii privind achizițiile publice va crea cadrul pentru acces mai facil al IMM-urilor la contracte publice; scutiri de taxe și impozite; garanții ale împrumuturilor (total 20 mld. euro); investiții în fonduri de investiții regionale de aprox. 250 mil. euro, care vor finanța IMM-uri și care se preconizează că vor avea un efect de levier de aproximativ 1 mld. euro în doar 2 ani. În document se vorbește despre suplimentarea din PNRR a fondurilor pentru strategiile de investiții naționale și decontarea acelor părți care se pliază pe specificul PNRR

PSD ameninţă Guvernul privind PNRR. „Vom declanșa un mare război politic”
Danemarca

Componenta 6 a PNRR “Digitalizarea” (0,7miliarde euro) include un program de subvenții/granturi pentru digitalizarea IMM-urilor.

Spania

Componentele 12-15 “Modernizarea și digitalizarea IMM-urilor, recuperarea turismului și impuls către o națiune antreprenorială – Spania”, cu o alocare de 16 miliarde euro, .

Un set de măsuri care vizează consolidarea ecosistemului antreprenorial, care sunt abordate sub umbrela cadrului strategic din Politica IMM-urilor 2030, Strategia națională antreprenorială Spania și Agenda digitală Spania 2025. Măsurile sunt incluse în patru domenii principale: abilități antreprenoriale, instrumente pentru a facilita crearea și transferul de companii și managementul afacerilor în stadii incipiente, diseminare șicomunicare pentru a consolida poziționarea Spaniei ca țară antreprenorială și linii de sprijin financiar pentru activitatea antreprenorială a IMM-urilor.

Promovarea creșterii IMM-urilor prin diferite linii de acțiune: (i) un program de competențe pentru creșterea IMM-urilor,(ii) dezvoltarea unui program de sprijinire a antreprenoriatului industrial al IMM-urilor, (iii) consolidarea sistemului spaniol de garanție reciprocă, pentru a crește lichiditatea IMM-urilor, oferind sprijin sub formă de garanții și (vi) un fond NEXT-TECH pentru creșterea startup-urilor inovatoare în tehnologii perturbatoare.

Digitalizare și inovare. Acesta include, printre altele, programe de subvenționare pentru IMM-uri pentru costurile adoptării soluțiilor digitale și a transformării.digitalizare, pentru a sprijini proiectele de digitalizare a lanțului valoric al diferitelor sectoare industriale (clustere recunoscute ca Agrupaciones Companii de afaceri inovatoare) și suport pentru hub-uri de inovare digitală.

Sprijin pentru comerț, constând din trei acțiuni: Programul de modernizare a comerțului: fond tehnologic. Linie de ajutor pentru comercianții mici și mijlocii, individual sau prin intermediul asociațiilor, pentru proiecte din sector care vizează încorporarea de noi tehnologii și crearea unei platforme digitale pentru comerț care acesta va spori prezența micilor comercianți în noile canale de poziționare și distribuție; Programul piețelor durabile: finanțarea proiectelor de îmbunătățire în modernizarea piețelor municipale, a zonelor comerciale, a piețelor vânzări non-sedentare și canale scurte de marketing; Consolidarea Centrului de Cercetare și Control al Calității.

Internaționalizare. Consolidarea capacităților și instrumentelor sistemului spaniol de a sprijini exporturile, internaționalizarea și investițiile străine prin inițiative multiple

Plan de modernizare și competitivitate pentru sectorul turistic. Program de digitalizare și informații pentru destinații și sectorul turistic, care își propune să implementeze acțiuni de promovarea digitalizării atât a destinațiilor, cât și a companiilor de turism.

Conectivitate digitală, promovarea securității cibernetice și Lansare 5G. Finanțarea investițiilor și cheltuielilor derivate din conectivitate pentru IMM-urile și conexiunea în bandă largă pentru școlari sau studenți care au nevoie de aceasta.

Italia

Componenta 2 a Misiunii 1 își propune să consolideze competitivitatea sistemului de producție consolidarea ratei de digitalizare, inovație tehnologică și internaționalizare printr-o serie de intervenții complementare.

Componenta turism și cultura 4.0 prevede investiții care vizează îmbunătățirea facilităților de cazare turistică și a serviciilor turistice, modernizarea și îmbunătățirea standardelor de aprovizionare, cu dublu obiectiv de creștere a capacității afaceri competitive și să promoveze o ofertă turistică bazată pe durabilitatea mediului, inovare și digitalizarea serviciilor.

Germania

Se pregătesc 3 direcții majore de investiții: Digitalizarea producției: buget de 1.1 mld. euro, descompus în proiecte de 1.8 mil euro pentru sisteme de producție conectate digital, economisirea resurselor și producție eficientă din punct de vedere energetic precum și investiții în tehnologii pentru vehicule și sisteme: conducere automată, noi trenuri inovatoare, construcții ușoare, modele digitale de afaceri și soluții de mobilitate; Produse inovatoare, cercetare și dezvoltare în producție: buget de 859 mil. euro, proiecte de 5 mil. euro, proiecte comune de la companii, instituții științifice, alți parteneri. MINIM 30% din finanțare trebuie să fie destinată IMM-urilor; Clustere de inovare, buget de 232 mil. euro, proiecte de 7.5 mil euro pentru crearea de organizații cluster în care sunt conectate în rețea companii din industria vehiculelor și furnizorilor. 30% dintre membrii clusterului trebuie să fie IMM-uri.

Strategia Germaniei are la bază industriile pentru care țara este cunoscută: auto și transport feroviar

Franța și Germania vorbesc la comun despre strategia 5G și chiar tehnologii de comunicații viitoare (6G) și crearea unui cadru de dezvoltare a infrastructurii și apoi a activităților comerciale pe aceste tehnologii. Ambele strategii vorbesc de complementaritate cu strategii naționale, cu programe în curs de derulare și despre atingerea scopurilor privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru anii 2030 și 2050.

Polonia, care are planul în lucru, prevede investiții în sectorul IMM de 500 mil euro direcționate către Fondul Polonez de Dezvoltare (fond de investiții guvernamental), programul Start în Polonia, program de garantare pentru IMM-uri, programul de electromobilitate, creșterea competitivității fermelor prin implementarea de soluții în domeniul agriculturii 4.0, debirocratizare pentru cetățeni și IMM-uri prin simplificarea procedurilor, minimizarea costurilor și facilitarea contactelor cu instituțiile publice, investiții în sectorul verde (în special legate de economia circulară, care vor avea ca rezultat o mai bună gestionare a materialelor) precum și investiții în firme ce prezintă produse noi din materiale reciclate sau modalități mai eficiente de reciclare și gestionare a deșeurilor.

Sectorul despre care se vorbește cel mai mult este sectorul agriculturii și creșterea competitivității acestui sector la nivel european.

Bulgaria, care lucrează încă la program, are în plan finanțări în infrastructură pentru parcuri industriale, inclusiv instrumente de tip ajutor de stat pentru menținerea și dezvoltarea firmelor în cadrul parcurilor (208 mil. euro + 50% cofinanțare) și vrea să înființeze trei fonduri de investiții: Fondul pentru modernizare tehnologică 200 mil. euro; Fondul “tranziția verde” prin producerea și stocarea de energie de către IMM-uri + optimizarea soluțiilor de mediu 125 mil. euro; Fondul pentru sprijinirea tranziției către digitalizare, inclusiv tranziția către industrii 4.0 și cercetare-dezvoltare în cadrul noilor tehnologii, 125 mil. euro

Acronimul IMM apare în PNRR-ul fiecărei țări, dar la unele apar mai des decât la altele: Romania 21 apariții, Franța 54 apariții, Germania 128 apariții, Polonia 71 apariții, Bulgaria 14 apariții.

Un alt sector importante este cel al digitalizării și tehnologiei 5G

Franța descrie digitalizarea și tehnologia 5G ca factori determinanți în scăderea emisiilor de CO2 și gaze cu efect de seră. Prin PNRR se dorește suplimentarea programelor naționale începute în 2021, astfel: 350 mil. euro pentru tehnologii cuantice => scopul fiind crearea de 16.000 locuri de muncă până în 2030, inclusiv 6.600 persoane ultra calificate în domeniu (doctori, ingineri, etc); 200 mil. euro pentru securitatea cibernetică => scopul fiind dublarea numărului de angajați în domeniu (să se ajungă la 75.000) + crearea de minim 3 unicorni în domeniu până în 2025; 350 mil. euro pentru întreaga strategie națională “didactic și digital” ce implică educația digitală de la gradiniță la universitate; 300 mil. euro strategie națională pentru industrii culturale și creative francize; 300 mil. euro pentru strategia 5G și viitoare tehnologii de comunicații (6G) ce are ca scop repoziționarea Franței și obținerea unor așa numite suveranități tehnologice și suveranități operaționale; 300 mil. euro strategia cloud ce are ca scop obținerea de autonomie în acest domeniu pentru Franța și Europa.

În cazul Germaniei absolut toate programele pentru IMM-uri sau conectate cu acestea vor avea componente digitale. 1.4 mld. euro sunt prevăzute pentru modernizarea și digitalizarea infrastructurii educaționale, inclusiv recalificare și perfecționarea cadrelor didactice (documentul vorbește despre competentele digitale ale profesorilor ca fiind un element obligatoriu pentru viitoarele creșteri salariale), granturi de 700 mil. euro ar urma să fie acordate printr-un program federal pentru investiții în cercetare în domeniile nanotehnologiei, fotonică, robotică, 5G, sisteme informatice performante, big data, cloud computing și inteligență artificială, iar un al treilea program este cel pentru digitalizarea totală a căilor ferate din întreaga țară.

Polonia prevede investiții în infrastructura 5G și conectivitate în valoare de 1.4 mld. euro, precum și digitalizarea sistemului educațional în valoare de 700 mld. euro (investiții + instruire resurse umane)

Bulgaria prevede investiții publice în digitalizarea agriculturii pe tot lanțul de distribuție “from farm to table” prin realizarea de fluxuri electronice de administrare a datelor fermierilor, centralizarea și utilizarea datelor de către firmele din lanțurile de distribuție, precum și investiții în domeniul cultural, respectiv digitalizarea muzeelor, bibliotecilor și domeniul audio-vizual.

Planurile comparate prezintă modalități clare de implementare a ideilor. Planurile Franței și al Germaniei prezintă chiar timeline al desfășurării implementării precum și indicatori de urmărit. Planul francez se axează pe creșterea numărului de angajați și pe dezvoltarea resurselor umane în general. Planurile Franței, Germaniei și Poloniei au un lucru în comun: dezvoltă masiv acele domenii pe care respectivele țări le consideră ca fiind motoare de dezvoltare și anume: Franța pune accent pe resursa umană, Germania pe automatizări, iar Polonia pe o agricultură 4.0.

Interesantă este și dimensiunea planurilor de redresare și reziliență: cel al României are 132 de pagini, cel francez 815 pagini, cel german 1.241 de pagini, cel din Italia 269 de pagini, cel spaniol 348 de pagini, cel polonez 498 de pagini, Ungaria a depus 432 de pagini, iar Bulgaria 297 de pagini.