Punctul de plecare pentru aceste discuție l-a constituit un document întocmit anul trecut de profesorul Moscone, intitulat „Reducerea costurilor asociate fumatului pentru NHS”. În acest material, reputatul profesor surprinde cu brutalitate costurile sociale și de sănătate asociate fumatului și proiectează un scenariu: dacă 50% dintre fumători trec la produse cu risc redus, precum țigări electronice și tutun încălzit, numărul internărilor scade cu 13%, iar cheltuielile de sănătate pentru boli asociate fumatului se reduc cu 12,36%. Financiar, această trecere la produse cu risc redus se traduce în economii de peste 513 milioane de lire dintre care 131 de milioane doar pentru cancer pulmonar.
Dovezile prezentate în cadrul forumului Brunel privind economia și politica în domeniul sănătății evidențiază potențialul unor beneficii semnificative pentru sănătatea publică și economice prin adoptarea strategiilor de reducere a riscurilor. Experți independenți din diverse domenii pledează pentru o abordare echilibrată care să acorde prioritate produselor cu risc redus și politicilor de impozitare echitabile. În timp ce societatea continuă să se confrunte cu provocările comportamentelor cu risc ridicat, aceste perspective oferă o cale promițătoare atât pentru sănătatea publică, cât și pentru industria tutunului.
Ce spun specialiștii
Dr. Zafeira Kastrinaki din Grecia a subliniat necesitatea de a lua în considerare impactul economic și de sănătate al comportamentelor cu risc ridicat, cum ar fi fumatul. Cercetările sale indică faptul că cheltuielile cu asistența medicală sunt determinate în primul rând de modelele de consum nesănătoase, inclusiv fumatul și consumul de zahăr. Constatările lui Kastrinaki sugerează că intervențiile specifice care vizează reducerea consumului de tutun ars ar putea fi pârghii eficiente pentru îmbunătățirea sănătății dar şi a sustenabilității fiscale.
Profesorul Aesun Shin de la Universitatea Națională din Seul a evidențiat provocările demografice ale Coreei de Sud, inclusiv o societate supra-îmbătrânită și rate scăzute de fertilitate. Cercetarea lui Shin a utilizat Modelul integrat al riscurilor prevenibile (PRIME) pentru a estima impactul ipotetic al reducerii consumului nesănătos asupra incidenței și costurilor bolilor netransmisibile (NCD). Studiul a constatat că ar putea fi realizate economii substanțiale în domeniul sănătății publice și rezultate îmbunătățite în materie de sănătate publică dacă fumătorii ar trece la alternative mai puțin dăunătoare, cum ar fi țigările electronice și produsele din tutun încălzit.
În mod similar, profesorul Catia Nicodemo de la Universitatea din Oxford a explorat implicațiile taxelor pe viciu pentru produsele din tutun. Deși a recunoscut natura regresivă a acestor taxe, Nicodemo a pledat pentru un cadru de impozitare proporțională cu riscul. Această abordare ar impune rate de impozitare mai mici pentru produsele cu nicotină mai puțin nocive, încurajând astfel fumătorii să treacă la alternative mai sigure. Cercetarea lui Nicodemo subliniază importanța alinierii politicilor de impozitare la riscurile relative ale diferitelor produse din tutun pentru a spori eforturile de sănătate publică fără a împovăra în mod disproporționat populațiile cu venituri mici.
Recomandări: politici de sănătate publică construite în jurul consumatorului
Cercetătorii propun implementarea unei strategii inovatoare de politici mai aproape de realitatea consumatorilor.
În primul rând, aceste politici ar trebui sa se bazeze pe promovarea produselor cu risc redus. Autoritățile ar trebui să încurajeze utilizarea țigărilor electronice, a produselor cu tutun încălzit și a altor alternative mai sigure la nicotină, în detrimentul fumatului clasic, pentru a reduce riscurile. Aceste produse alternative au potențialul de a reduce în mod semnificativ incidența bolilor legate de fumat și costurile de asistență medicală. În acest sens, sunt relevante inițiativele educaționale pentru a informa publicul cu privire la beneficiile trecerii la produse cu risc redus. Creșterea gradului de conștientizare poate contribui la schimbarea comportamentului consumatorilor către alegeri mai sănătoase și la reducerea prevalenței generale a bolilor legate de fumat.
În al doilea rând, ratele de impozitare ar trebui ajustate pe baza nocivității relative a produselor din tutun. Această abordare nu numai că îi stimulează pe fumători să treacă la alternative mai puțin dăunătoare, dar asigură echitate – politicile de sănătate publică nu afectează în mod disproporționat persoanele cu venituri reduse. Desigur, este nevoie să fie elaborate reglementări care să sprijine disponibilitatea și accesibilitatea produselor cu risc redus. Aceasta include stabilirea de standarde pentru siguranța și comercializarea produselor, pentru a se asigura că consumatorii au acces la informații fiabile și la opțiuni mai sigure.
Industria tutunului are un rol esențial în această tranziție. Cu investiții massive în cercetarea și dezvoltarea de produse cu risc redus, industria contribuie deja la eforturile de sănătate publică, menținându-și în același timp prezența pe piață. Colaborarea cu experții în domeniul sănătății publice și cu factorii de decizie politică poate spori și mai mult eficiența strategiilor de reducere a riscurilor.