Politico explică de ce votul din finala pentru Cotroceni ”ar putea zgudui NATO”. ”Georgescu ar putea acționa ca un ‘spoiler’ pro-Kremlin în cadrul Alianței”

În analiza Politico, preluată de news.ro, se arată că România este o putere militară serioasă, motiv pentru care riscul ca un candidat pro-rus şi sceptic faţă de NATO, Călin Georgescu, să devină preşedinte duminica viitoare derutează alianţa, scrie miercuri POLITICO.

Cei de la Politico punctează premisele actuale, cu România membră NATO de două decenii, care găzduieşte o bază aeriană ce se extinde pentru a deveni cea mai mare bază din Europa a Alianței. România se învecinează cu Ucraina, priveşte dinspre Marea Neagră Crimeea ocupată de Rusia, a trimis arme şi muniţii Kievului şi găzduieşte un scutul antirachetă Aegis Ashore la Deveselu, în sudul ţării, unde se află atât forţele militare române, cât şi americane.

Analizează subliniază apoi că Georgescu, pe de o parte, a criticat scutul de la Deveselu, numit de el o ”ruşine” naţională, iar pe de altă parte a insistat că nu vrea să retragă țara din NATO.

”Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană”, a spunea Georgescu săptămâna trecută. ”Ceea ce vreau însă este să luăm atitudine, nu să îngenunchem, să nu acceptăm totul. Aşa cum am spus, trebuie să facem totul în interesul nostru naţional”, a mai spus el, citat în analiză.

Alte articole

Nicuşor Dan: Sunt în dezacord cu domnii Antonescu, Bolojan şi Kelemen în privinţa urgentării datei alegerilor

Premierul Marcel Ciolacu, surprins de decizia lui Crin Antonescu: „Vom avea o discuţie”

”Retragerea din NATO, chiar dacă Georgescu ar vrea acest lucru, ar fi un obiectiv dificil de atins”

Potrivit Politico, retragerea României din NATO, chiar dacă Georgescu ar vrea acest lucru, ar fi un obiectiv dificil de atins, deoarece extrema dreaptă nu are o majoritate în parlamentul ţării. De asemenea, ar putea stârni furia românilor, dintre care 88 la sută susţin apartenenţa la alianţă, potrivit unui sondaj recent, se subliniază în analiză.

Publicația avertizează însă că în sistemul politic românesc este de tip francez, cu preşedintele comandant suprem al forţelor armate şi responsabil cu politica externă. Astfel, prezenţa unui sceptic NATO la Cotroceni ar putea crea mari probleme pentru alianţă.

În opinia celor de la Politico, Georgescu ar putea copia, de pildă, cartea pe care o joacă premierul ungar Viktor Orbán şi ar putea acţiona ca un ”spoiler” pro-Kremlin în cadrul NATO.  Asta ar însemna, se arată în analiză, subminarea rolul României ca unul dintre principalii actori de securitate regională ai alianţei militare.

Citește și Marcel Ciolacu anunţă continuarea investiţiilor majore în infrastructură, dar şi programe de ajutor pentru proiecte culturale şi pentru antreprenorii români

În analiză sunt contabilizate și eforturile financiare ale României în cadrul alianței militare defensive la care a aderat în 2004.

Astfel, precizează Politico, România este unul dintre membrii europeni care alocă cel mai mult din PIB pentru cheltuielile de apărare (2,25 la sută în 2024, pe locul 9), are avioane de luptă F-16, cumpără tancuri de luptă principale M1 Abrams din America şi intenţionează să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO. În plus, a desfăşurat trupe atât în Irak şi Afganistan.

Grija pentru apărare a țării a venit pe fondul a peste 20 de ani de creştere economică rapidă, care a transformat ţara dintr-o ruină balcanică într-o naţiune din ce în ce mai prosperă, depăşindu-şi chiar vechea rivală Ungaria în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, mai subliniază cei de Politico.

În analiză se amintește și că România, de la invadarea Ucrainei de către Rusia, a trimis arme, inclusiv un sistem de apărare aeriană Patriot, şi a contribuit la canalizarea ajutorului internaţional către Kiev.

Tot în contextul războiului declanșat de Rusia, se menționează și că România se învecinează cu Marea Neagră, unde ruşii atacă nave civile şi pun mine. De asemenea, drone ruseşti au trecut prin spaţiul aerian românesc în drumul lor spre atacarea Ucrainei, iar fragmente din astfel de aparate de zbor au fost găsite pe teritoriul său.

Liderii NATO au convenit, în martie 2022, să înfiinţeze patru grupuri de luptă multinaţionale suplimentare de-a lungul flancului estic al alianţei, inclusiv unul condus de Franţa în România. Unitatea, staţionată la Cincu, va deveni o brigadă de 4.000 de oameni până anul viitor. Ea include trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia şi SUA.

În plus faţă de apărarea antirachetă de la Deveselu, România intenţionează să cheltuiască 2,7 miliarde de dolari pentru transformarea bazei sale aeriene de la Mihail Kogălniceanu într-una dintre cele mai mari facilităţi ale NATO. Odată ce modernizările vor fi finalizate în 2030, Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldaţi şi civili, dintre care o parte vor fi transferaţi de la baza americană Ramstein din Germania.

”Acesta va fi un instrument foarte concret de descurajare pe flancul estic”, consideră George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center şi fost consilier pentru securitate naţională al preşedintelui României.

Totodată, în primăvara lui 2025, România va fi gazda exerciţiului militar de amploare ”Dacian Spring 2025”. Exercițiul va testa capacitatea Franţei de a deplasa o brigadă pregătită de război în Europa în 10 zile.

România cheltuie în prezent 2,25 la sută din PIB pentru apărare, peste obiectivul de 2 la sută al NATO, şi îşi propune să crească cheltuielile militare la 2,5 la sută anul viitor şi la 3 la sută în 2026. Scopul este modernizarea arsenalului, inclusiv prin înlocuirea echipamentele vechi din era sovietică.

”Avem nevoie de cinci până la 10 ani pentru a aduce trupele şi capacităţile la nivelul necesar pentru a reacţiona la şi a descuraja orice război”, subliniază Iulian Chifu, preşedinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie din Bucureşti şi fost consilier pe probleme de securitate internaţională.

Citește și Un nou mesaj de îngrijorare adresat lui Klaus Iohannis, cu privire la glorificarea legionarilor și alegeri