Poliţiştii anunţă proteste în Bucureşti. Care sunt nemulţumirile angajaţilor MAI

„Am şi declanşat procedura de autorizare. Am depus, ieri, la Primăria Capitalei o solicitare de autorizare pentru un miting în 24 martie în faţa Ministerului de Interne”, a declarat Dumitru Coarnă.

Liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) a adăugat că a făcut propuneri reprezentanţilor Poliţiei Române şi Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru soluţionarea problemei legate de programul de lucru al poliţiştilor.

„Am avut o întâlnire la MAI cu un secretar de stat, dar a fost doar ca să marcheze momentul. Cei de la Poliţia Română ne-au contactat, dar nu au ce le trebuie. Ei vor să facă program de lucru fără oameni. Nu se poate. Trebuie să angajazeze oameni. Nu există nicio variantă pentru un program normal şi legal de lucru, decât dacă angajează 25.000 de oameni. Ar mai fi o variantă B de compromis şi anume să plătească munca suplimentară, care acum prin Ordonanţa 90 este interzisă plata muncii suplimentare. Ca să reglăm cât de cât deficitul acesta de personal, ar trebui să corecteze Ordonanţa nr. 90, art. 8, să plătească munca suplimentară, un maxim de 32 de ore pe lună, atât cât prevede legea. Atunci am putea să intrăm într-o oarecare logică. Acestea au fost propunerile pe care le-am făcut conducerii IGPR şi MAI. Am propus încadrarea corespunzătoare conform organigramei. Dacă nu există posibilitatea asta, să se plătească munca suplimentară”, a explicat Dumitru Coarnă, potrivit Mediafax.

Articolul 8 al ordonanţei nr. 90 emisă în anul 2017 prevede că, în acest an, munca suplimentară a poliţiştilor va fi compensată cu zile libere.

Alte articole

Se fac angajări în Poliţie. Care sunt condiţiile minime care trebuie îndeplinite

Cum poți reclama șoferii agresivi prin aplicația MAI. Platforma e disponibilă pentru toți cetățenii din acest weekend

„Prin derogare de la prevederile art. 21 din Legea- cadru nr. 153/2017, în anul 2018, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora”, se arată în articolul 8 al Ordonanţei.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor „Sed Lex” a afirmat joi că analizele sale indică un impact bugetar pentru asigurarea „permanenţei la domiciliu”de aproape 9 milioane de euro.

„Am o primă analiză făcută de mine care arată care este impactul financiar bugetar. Impactul financiar pentru permanenţa la domiciliu făcut în decembrie anul trecut, fără să luăm în calcul promoţia care a venit acum, era undeva în jur de 4 milioane de euro pe an. Dacă se forţează un pic nota, şi nu facem altceva decât să intrăm în ture şi în schimburi, atunci impactul financiar va fi dublu, cel puţin 8 milioane de euro, poate chiar undeva în jur la 9 milioane de euro”, a declarat Vîlnei.

Acesta a precizat că poliţiştii vor să asigure permanenţa la domiciliu, dar este problematică punerea în practică a acestui lucru în teritoriu.

„Vrem să facă omul permanenţa la domiciliu, pentru că toate drepturile acestea au fost acordate şi la nivelul ministerului. Eu ca lider de sindicat nu fac altceva decât să gândesc pentru ceea ce înseamnă teritoriu, dar noi mai avem o problemă şi de aplicare în teritoriu. Aici vrem să ieşim cu nişte mecanisme de control. Dacă ai fost în permanenţă la domiciliu, de ce ai fost? Pentru că nu există personal suficient, pentru că alţi colegi sunt în concediu, pentru că ai personal, dar de fapt nu trebuia planificat şi a fost planificat. Toate lucrurile astea trebuie să le lămurim cât mai repede posibil, pentru că dacă vom intra pe ture şi schimburi, la momentul acesta spun că impactul financiar va fi dublu faţă de permanenţa la domiciliu”, a explicat, liderul Sed Lex.

Florin Vîlnei a mai afirmat că în cursul acestei zile va avea o întrevedere cu conducerea politiei romane pentru a-i comunica datele analizelor sale şi pentru a discuta despre soluţiile cu privire la problema programului de lucru al poliţiştilor şi salarizarea acestora. De asemenea, este posibil ca liderul Sed Lex să se întâlnească şi cu ministrul de Interne, Carmen Dan, pentru că joi se împlineşte termenul în care sindicatele pot face propuneri cu privire la statutul poliţistului, orele de lucru şi regimul disciplinar al poliţiştilor.

„Să vedem cât de repede se termină şedinţa de Guvern de astăzi. Dacă avem ceva, cât mai repede posibil, în condiţiile în care pe 1 martie o să avem o primă discuţie pe statutul poliţistului, pe ceea ce înseamnă programul de lucru, pe regimul disciplinar. A fost generată deja o primă şedinţă pe data de 1 martie. E o invitaţie la Comisia de dialog social. Nu ştiu dacă o să vină şi ministrul Carmen Dan. Astăzi este termenul de a înainta propuneri pentru şedinţa din 1 martie legate de statutul poliţistului, pe ce înseamnă programul de lucru, pe regimul disciplinar”, a completat Florin Vîlnei.

Întrebat dacă ia în calcul organizarea unor proteste, liderul Sed Lex a răspuns: „Sâmbătă aceasta, la Sibiu, avem o adunare generală cu toţi liderii organizaţiile din teritoriu ai Sed Lex şi vedem ce hotărâri vom lua. Chestia cu ieşitul oamenilor în stradă e doar aşa că «hai să ieşim în stradă», dar mie mi-e teamă că dacă vor spune că dacă vor spune că nu mai intervin decât în timpul programului şi acolo unde ne permite legea, atunci nu este bine. Nu e un semnal bun pentru cetăţeni şi pentru cei care încalcă legea.”

Poliţia Română a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că se caută soluţii mai bune pentru asigurarea continuităţii serviciului poliţienesc, menţionând că în mediul rural a fost propusă constituirea de patrule cu poliţişti din cadrul mai multor posturi şi secţii.

„Conducerea Poliţiei Române se află în proces de consultare cu unităţile centrale şi teritoriale de poliţie, precum şi cu organizaţiile sindicale şi profesionale, în vederea adoptării celor mai bune soluţii care vor asigura un serviciu poliţienesc permanent şi de calitate, precum şi respectarea drepturilor personalului şi refacerea capacităţii de muncă a acestuia. Pentru că zilele trecute, în spaţiul public au fost făcute referiri la situaţia de la unele posturi de poliţie comunale, precizăm că pentru structurile de poliţie din mediul rural, au fost propuse, în general, formule de asigurare a permanenţei serviciului poliţienesc şi prin constituirea de patrule cu poliţişti din cadrul mai multor posturi şi secţii de poliţie”, a transmis IGPR printr-un comunicat de presă.