Poliţiştii de la secţiile 1 şi 3 din Capitală au prejudiciat imaginea Poliţiei cu acţiunile lor

Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii, luni, motivele pentru care a emis 14 mandate de arestare preventivă în cazul poliţiştilor, într-unul dintre dosarele trimise instanţei de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

În cazul celor 14 poliţişti, judecătorul desemnat în caz arată că apreciază pericolul concret pentru ordinea publică generat de faptele poliţiştilor prin prisma mai multor argumente, potrivit Mediafax.

Un prim motiv avut în vedere de magistrat îl reprezintă „amploarea activităţii infracţionale a celor 14 inculpaţi, care sunt cercetaţi împreună cu alţi 15 inculpaţi, pentru care s-a solicitat arestarea preventivă într-un alt dosar, dar şi împreună cu un număr foarte mare de învinuiţi, care au recunoscut că au dat mită inculpaţilor pentru a nu fi sancţionaţi pentru abaterile săvârşite„.

„Curajul şi consecvenţa cu care aceştia au acţionat în vederea obţinerii unor venituri mărunte, cu consecinţa prejudicierii însemnate a bugetului de stat, prin neaplicarea amenzilor contravenţionale pentru abaterile grave constatate„, mai notează magistraţii în documentul citat.

Alte articole

Cătălin Predoiu vrea să crească vârsta de pensionare a politiștilor și a angajaților din servicii: ”A fost o invitație la pensie, a fost o politică greșită a statului român”

Polițiștii și angajații din penitenciare protestează luni în fața Guvernului. Sindicaliștii susțin că tăierile salariale și ”ordonanța trenuleț” impun o ”nouă formă de sclavie modernă”

Instanţa a mai avut în vedere şi „caracterul acţiunilor inculpaţilor, ce se prefigurează a fi conjugate, precum şi recurgerea la gesturi şi expresii nedemne de persoane aflate în exerciţiul autorităţii de stat, aceasta pentru a determina şi a face să înţeleagă pe cei ce săvârşeau abaterile să ofere diverse sume de bani cu titlu de mită, în schimbul neaplicării sancţiunilor mult mai aspre prevăzute de lege„.

Tribunalul mai arată în motivare că toate aceste aspecte impun cu necesitate intensificarea eforturilor de combatere a acestui gen de infracţiuni, nu doar pentru conservarea ordinii publice şi pentru întărirea sentimentului de încredere în instituţiile statului, ci şi pentru descurajarea persoanelor tentate să comită astfel de fapte, mai ales în contextul actual.

„Indiciile temeinice că inculpaţii au acţionat împreună şi cu alte ocazii, în vederea obţinerii de venituri ilicite neînsemnate, cu consecinţa prejudicierii grave a bugetului de stat şi a siguranţei cetăţenilor, prin încurajarea contravenienţilor şi persoanelor care comit fapte penale de proxenetism şi prostituţie să comită în continuare astfel de fapte, folosirea de informaţii operative, în alt scop decât cel prevăzut de lege, toate acestea justifică presupunerea rezonabilă că lăsarea in libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, mai ales la acest moment procesual, când ancheta penală este în plină desfăşurare, iar opinia publică este îngrijorată de conduita vădit necorespunzătoare a persoanelor chemate să asigure siguranţa cetăţeanului, ordinea şi liniştea publică„, mai motivează judecătorul.

Instanţa mai arată că deşi starea de arest reprezintă o situaţie de excepţie, starea de libertate fiind starea obişnuită în care se impune a fi cercetată o persoană, „în cauza de faţă gravitatea şi multitudinea faptelor deduse judecăţii, împrejurările comiterii lor, pluralitatea de făptuitori, prejudiciile însemnate cauzate nu doar prestigiului poliţiei în ansamblu, ci şi bunului mers al secţiilor de poliţie din care fac parte inculpaţii, bugetului de stat, prin neaplicarea sancţiunilor corespunzătoare şi siguranţei cetăţenilor prin încurajarea celor nesancţionaţi de a comite fapte de acelaşi gen şi în viitor, toate aceste împrejurări impun concluzia că există o situaţie de excepţie ce reclamă o măsură de excepţie, cum este cea a arestului preventiv, soluţiile alternative fiind vădit insuficiente„.

Tribunalul Bucureşti a decis, miercuri, arestarea preventivă a 29 de poliţişti, 14 într-un dosar şi 15 în alt dosar.

Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.