Poliţistul care a cercetat Clubul Colectiv după incendiu: Tresăream din când în când, când sunau telefoanele mobile

Când a aflat de incendiul din Colectiv, în seara de 30 octombrie 2015, comisarul Eniţă a plecat imediat de acasă şi s-a întâlnit acolo cu toţi colegii lui de la Omoruri, toţi veniţi fără să fie nevoie de niciun apel de la superiori.

„Ne-am întâlnit în curte. După ce au fost duşi toţi răniţii la spitale, am intrat în club. Ceea ce m-a impresionat a fost imaginea cu cele 26 de cadavre, aliniate de o parte şi de alta. Erau foarte tineri, prea tineri!”, a rememorat comisarul şef Florian Eniţă, potrivit Adevărul.ro. 

Cercetarea clubului a fost anevoioasă şi a durat multe luni. Faptul că nu exista sursă naturală de lumină a făcut lucrurile şi mai grele. Dar nimic nu a depăşit dificultatea primei nopţi, când poliţiştii erau înăuntru, căutând indicii şi probe, iar telefoanele scăpate de victimele incendiului sunau insistent, ecranele luminându-se cu numele proetenilor sau cu „Mama”, „Tata”.

„S-a făcut o liniște deplină și mai tresăream, din când în când, când sunau telefoanele mobile. Ne era foarte greu, că nu puteam să vorbim, nu știam ce să spunem, nu știam cui aparține acel telefon. Sunau diferite persoane, George, Alina, mama, tata… Apeluri foarte, foarte multe, sunau telefoanele încontinuu”, a mai povestit poliţistul.

Alte articole

Despăgubirile în dosarul ”Colectiv”, de peste 60 de milioane de euro, au fost plătite de statul român

Arafat nu a uitat de Colectiv: 15 cluburi au fost închise la sfârşitul anului trecut pentru un număr mai mare de clienţi decât cel permis în incintă. Riscăm să repetăm alte catastrofe

Comisarul Eniţă a găsit victime care încercaseră să scape de flăcări în baie sau în birourile de la etaj… nimeni nu a scăpat, fumul şi lipsa oxigenului nu a lăsat supravieţuitori.

„Da, s-au refugiat şi acolo (în baie – n.r.), crezând că scapă de foc, doar că nu au reuşit să scape de fum. Fumul a fost foarte toxic. Au fost găsite persoane şi la etaj, în zona de birouri, s-au ascuns acolo şi, din păcate, au decedat acolo”, a relatat poliţistul.

Patru ani de la tragedia din clubul Colectiv

64 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucureşti, unde trupa Goodbye to Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. O altă victimă a incendiului, a 65-a, s-a sinucis în 2017,la aproape doi ani după tragedie, în urma traumelor suferite.

Ministerul Afacerilor Interne anunţa, în cursul nopţii de 30 spre 31 octombrie 2015, că 27 de persoane au murit şi 162 de persoane au fost spitalizate, în urma incendiului de la clubul Colectiv. Răniţii au fost transportaţi la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ”Sf. Pantelimon”, Judeţean Ilfov, ”Sf. Ioan”, ”Bagdasar-Arseni”, Municipal, Colţea, ”Marie Curie” şi „Grigore Alexandrescu”.

Dintre persoanele rănite, 34 au fost transferate ulterior la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia, potrivit Agerpres.

În următoarele două luni, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63, iar în 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64. Între victimele care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului s-au aflat şi membri ai trupei Goodbye to Gravity: basistul Alex Pascu, bateristul Bogdan Lavinius Enache, chitariştii Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru.

A fost declanşată o anchetă în urma căreia cei trei patroni de la clubul Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

În rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată a patronilor, procurorii arată că patronii clubului Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului”.

Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice „fântână de scenă”, neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), se mai arăta în rechizitoriu.

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, şef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior, şi Ramona Sandra Moţoc, referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu.

La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, deşi avea pregătire de specialitate şi avizele necesare, dând dovadă de „gravă neglijenţă”. Acesta nu ar fi luat măsuri de limitare şi de asigurare a perimetrului posibil incandescent şi nici nu a asigurat prezenţa unor extinctoare în imediata apropiere, ceea ce ar fi putut duce la evitarea propagării incendiului. 

O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi s-a constituit parte civilă în dosar. Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.

La 28 octombrie 2016, procurorii militari din DNA au dispus trimiterea în judecată, în dosarul Colectiv, a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti – Ilfov. DNA a precizat că, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi în Bucureşti şi alte câteva sute în ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone.

Guvernul Ponta a demisionat la 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta declarând că are obligaţia „să constate supărarea legitimă din cadrul societăţii”. „Nu cred că este corect să las responsabilitatea celor care au fost în teren. Sunt gata să fac eu acest gest şi-mi depun mandatul de prim-ministru (…). Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat”, a precizat premierul Victor Ponta. Tot la 4 noiembrie 2015 şi-a anunţat demisia şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, exprimându-şi speranţa că vidul legislativ şi carenţele administrative vor trage un semnal de alarmă pentru viitor.

În noiembrie 2015, artistul André Rieu a adus un omagiu victimelor de la clubul Colectiv şi în aceeaşi lună artistul a primit titlul de ”Ambasador Onorific al Bucureştiului” din partea Primăriei Capitalei, pentru felul în care a promovat cultura şi folclorul din România în lume. Tot în noiembrie 2015, muzicianul olandez a lansat DVD-ul ”Andre Rieu live în Bucureşti” şi a participat la Gala Caritabilă organizată pentru susţinerea victimelor incendiului din #Colectiv, în cadrul căreia violonistul a donat profitul realizat din vânzarea noului DVD lansat.

La cinci luni de la producerea tragediei, victimele au anunţat, la 28 martie 2016, înfiinţarea „Asociaţiei Colectiv GTG 3010”, cu scopul de a lupta pentru drepturile tuturor celor afectaţi de teribila tragedie, pentru răniţi şi familiile tinerilor dispăruţi. Asociaţia are şapte membri fondatori şi este condusă de Eugen Iancu.