Polonia a declarat stare de urgenţă, pentru prima oară după război. Situaţia de la frontiera cu Belarus devine din ce în ce mai problematică

Decizia este fără precedent în Polonia şi vine în contextul unei mari creşteri a migraţiei. Guvernul i-a cerut oficial marţi şefului statului de a impune stare de urgenţă pentru 30 de zile în unele părţi din regiunile Podlaskie şi Lubelskie. Starea de urgenţă oferă autorităţilor puteri mai mari de a monitoriza şi controla deplasările populaţiei.

Polonia a început săptămâna trecută să construiască un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei în încercarea de limita afluxul de migranţi din ţări precum Irak şi Afganistan care traversează Belarusul. În august, sute de migranţi au trecut ilegal frontiera dinspre Belarus. Uniunea Europeană l-a acuzat pe preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, de faptul că duce un „război hibrid” prin folosirea migranţilor pentru a pune presiune asupra blocului comunitar. Polonia consideră de asemenea că decizia Belarusului este o răzbunare pentru hotărârea Varşoviei de a-i oferi refugiu Kristinei Ţimanuskaia, o atletă belarusă care a refuzat să se mai întoarcă acasă de la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Autorităţile poloneze au fost criticate de organizaţii de apărare a drepturilor omului pentru că nu acceptă migranţi şi pentru că nu le oferă îngrijire medicală corespunzătoare celor aflaţi la graniţă.Varşovia susţine că ei sunt în responsabilitatea autorităţilor belaruse.

Citeşte şi Ungaria şi Polonia pe lista neagră a UE, din cauza legilor anti-LGBT+. Comisia Europeană a deschis proceduri de infrigement împotriva celor două ţări

Alte articole

Rusia amenință că va ataca nuclear o bază militară NATO din Polonia. Armata poloneză este în stare de alertă maximă

Peste 200.000 de tineri vor fi convocați anul viitor pentru evaluarea militară. Refuzul se pedepsește cu arest și amendă

Săptămâna trecută, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) le-a cerut Poloniei şi Letoniei să le acorde ajutor migranţilor care se află la frontiera cu Belarusul, având ca termen data de 15 septembrie. Curtea le-a cerut autorităţilor letone şi poloneze „să furnizeze tuturor solicitanţilor hrană, apă, haine, îngrijiri medicale adecvate şi, dacă este posibil, adăposturi temporare”, în aplicarea articolului 39 al regulamentului său, potrivit unui comunicat.

Acesta permite sesizarea CEDO în baza unei proceduri de urgenţă atunci când reclamanţii sunt expuşi „unui risc real de pagube ireparabile”. „Această măsură nu trebuie înţeleasă ca impunând Poloniei sau Letoniei să-i lase pe solicitanţi să intre pe teritoriul lor„, au precizat judecătorii europeni. Migranţii care au sesizat CEDO sunt 32 de afgani şi 41 de kurzi irakieni, potrivit comunicatului Curţii, care adaugă că aceste persoane „încearcă să intre fie în Letonia, fie în Polonia, în scopul de a solicita protecţie internaţională”.

Neputând să intre în aceste ţări, nici să se întoarcă în Belarus, aceşti migranţi „sunt deci imbobilizaţi la frontiere”, explică CEDO. Mii de migranţi, majoritatea originari din Orientul Mijlociu, au ajuns la frontiera belaruso-europeană în ultimele luni, ceea ce Uniunea Europeană consideră o formă de represalii a regimului din Belarus la sancţiunile din ce în ce mai severe impuse de UE împotriva sa.

Prim-miniştrii din Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au dat recent asigurări, într-o declaraţie comună, că afluxul de migranţi a fost „planificat şi organizat sistematic de regimul lui Aleksandr Lukaşenko”.

Polonia a anunţat luni că vrea să ridice „un gard solid” de sârmă ghimpată, înalt de 2,5 metri, la frontiera polonezo-belarusă şi să-şi sporească efectivele militare pentru a-i împiedica pe migranţi să pătrundă pe teritoriul său.

Organizaţii poloneze care militează pentru apărarea drepturilor omului şi opoziţia liberală acuză guvernul naţionalist-conservator polonez că refuză să salveze persoanele care au nevoie de ajutor şi încalcă astfel dreptul internaţional.