Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a obţinut marţi acordul Germaniei pentru o reformă menită să protejeze zona euro de crize, în mod concret prin crearea unui buget comun în 2021, al cărui cuantum nu este deocamdată precizat.
„Dacă ţările din zona euro decid să cheltuiască mai mult pentru a contribui la acest buget, aceasta este problema lor internă. Dacă, dimpotrivă, aceasta ar urma să se facă în detrimentul contribuţiei lor la bugetul general, atunci aceasta ar însemna efectiv sfârşitul UE”, a declarat Krzysztof Szczerski, şeful de cabinet al preşedintelui polonez Andrzej Duda. „Aceasta ar însemna, de facto, că zona euro se separă şi vrea să opereze în afara cadrului general al Uniunii”, a spus el.
„Dacă astăzi, în timpul discuţiilor asupra bugetului general al UE se încearcă schimbarea priorităţilor acestui buget şi atribuirea de fonduri mai importante ţărilor din sud care fac parte din zona euro şi dacă se doreşte susţinerea lor şi în cadrul unui buget separat al zonei euro, aceasta va însemna că se creează un important dezechilibru bugetar şi economic”, a adăugat el, potrivit agenţiei PAP.
În propunerea pentru noul buget pregătită de Comisia Europeană, membrii din sudul continentului, cum sunt Grecia şi Italia, ar putea vedea fondurile care le vor fi atribuite substanţial majorate, inclusiv din cauza crizei migraţiei, în detrimentul ţărilor din Europa Centrală, care şi-ar putea vedea subvenţiile mult diminuate.
Potrivit unor surse europene, Polonia şi Ungaria ar putea avea, în viitorul buget plurianual, fonduri reduse cu peste 20% comparativ cu cel din 2014-2020. Guvernul polonez consideră asemenea propuneri drept „inacceptabile”, la fel ca Republica Cehă şi Letonia.