„În perspectiva summit-ului celor Trei Mări, de la Bucureşti, Polonia urmăreşte cu foarte mare atenţie dezvoltarea acestui proces regional, explorând – în funcţie de interesul României – şi posibilitatea iniţierii unui «coridor de cooperare multifuncţional » România-Polonia-Croaţia, axat pe proiecte de infrastructură, energie sau chiar de securitate”, a detaliat fostul şef al diplomaţiei.
De altfel, într-un context mai larg, în ceea ce priveşte Polonia, „semnalele din Europa sunt tot mai interesante” şi ar trebui „tratate cu maximă seriozitate de autorităţile de la Bucureşti”, a spus Diaconescu, evocând inclusiv posibilitatea „opririi procedurii de suspendare a dreptului de vot al Poloniei în Uniunea Europeană”.
„Autorităţile poloneze desfăşoară un dialog foarte intens cu reprezentanţii Comisiei Europene, existând şanse reale să se ajungă la un acord pe baza căruia procedura de suspendare a dreptului de vot al Poloniei în Uniunea Europeană să fie oprită”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, Diaconescu.
De asemenea, Polonia a avut o atitudine mai limpede faţă de statele Grupului de la Vişegrad în privinţa „răspunsului” adresat Federaţiei Ruse în criza gazului neuro-paralizant.
„Aşa cum era de aşteptat, statele Grupului de la Vişegrad au reacţionat diferit la apelul de solidaritate cu Marea Britanie privind răspunsul adresat Federaţiei Ruse în criza gazului neuro-paralizant. Cu excepţia Poloniei, până în acest moment, există ezitări în Grupul de la Vişegrad privind asocierea la demersul susţinut de Uniunea Europeană şi NATO”, a precizat Diaconescu, potrivit Mediafax
Pornind de la acest fel de demersuri şi de la posibilele efecte – în raport cu Uniunea Europeană – dacă nu va proceda la „modificări de substanţă a politicilor” sale, „România riscă să rămână singurul stat al Uniunii Europene aflat pe un parcurs de coliziune cu principiile şi standardele Uniunii”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.