Senzorii din reţeaua independentă Airly arată, însă, o calitate bună a aerului în Bucureşti.
În schimb, reprezentanţii Ministerului Mediului au declarat că nivelul ridicat de poluare a fost înregistrat din cauza vântului puternic ce a dus în Bucureşti praful din Bărăgan, acest lucru fiind un fenomen specific primăvara. De asemenea, o contribuţie importantă o are şi praful de pe străzile din oraş şi de la şantiere care este ridicat de vânt.
„În această perioadă vântul a bătut puternic și constant, din direcția NE, și a adus în București praful din Bărăgan. Este un fenomen care se întâmplă primăvara, pentru că vegetația încă nu a acoperit câmpurile”, au explicat Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, conform Hotnews.
Mizeria din București a contribuit și ea la creşterea nivelului de poluare. Din acest motiv, Ministerul Mediului cere Primăriei Capitalei să spele străzile.
„Specialiștii noștri au stabilit cauza creșterilor PM10 de astăzi (n.r. joi): antrenarea prafului din Capitală, pe fondul vântului puternic. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis o nouă avertizare către Primăria Capitalei pentru a lua imediat măsurile necesare într-o astfel de situație: salubrizarea de urgență a arterelor orașului. (…) Garda Națională de Mediu va verifica de ce, în condițiile avertizărilor constante transmise de autoritatea de mediu către Primăria București, administrația întârzie în continuare acțiunile care pot reduce concentrațiile poluanților din aer: salubritatea eficientă a Capitalei.Reamintim că inclusiv Planul de Îmbunătățire a Calității Aerului, realizat de Primăria București, evaluează că salubrizarea eficientă și la timp a străzilor Capitalei ar putea reduce șansele de creștere a PM10 în București cu circa 42%”, a postat Ministerul Mediului și pe pagina de Facebook.
Cât despre diferenţele dintre datele înregistrate de senzorii independenţi şi datele staţiilor oficiale, Mihai Drăgan a explicat că rețeaua națională funcționează, iar diferențele vin din metoda de măsurare.
„Am verificat, stațiile noastre funcționează. Senzorii independenți măsoară cu laser doar un anumit tip de particule, după care extrapolează în model matematic și fac estimări pentru restul poluanților, pe când analizoarele noastre măsoară fiecare timp de poluant în parte. De asta noi nu folosim senzori, deși erau mai ieftini. Sunt situații ca aceasta în care pot apărea diferențe”, a explicat Mihai Drăgan.
De asemenea, el a mai spus că Ministerul Mediului discută cu ONG-urile care administrează rețelele independente pentru a face calibrări, iar până acest lucru se va întâmpla, datele oficiale rămân cele din rețeaua Ministerului Mediului.