„Creşterea nivelului de poluanţi poate produce acutizări ale bolilor cronice pulmonare şi reacţii alergice, mai ales la persoanele atopice, dacă vorbim de efecte imediate. Efectele pe termen lung ale poluării asupra aparatului respirator produc creşterea declinului funcţiei pulmonare, nevoia de servicii medicale crescute la pacienţii cu boli cronice, costuri crescute pe serviciile de sănătate şi scăderea duratei de viaţa”, afirmă sursa citată.
Specialiştii recomandă evitarea zonelor cu trafic intens, evitarea aerisirii încăperilor în perioadele de poluare intensă cu folosirea aparatelor de aer condiţionat, întreţinute corespunzător.
Totodată, persoanele cunoscute cu afecţiuni cronice trebuie să evite deplasările sau, dacă acestea sunt necesare, trebuie să aibă la îndemână medicaţia utilă în crize.
Episodul recent de poluare din Bucureşti a fost determinat de un cumul de factori, cum ar fi arderile necontrolate de vegetaţie şi incendiul de la Gara de Nord de la miezul nopţii, însă la acest moment avem condiţii de intrare în normalitate în ceea ce priveşte poluarea aerului, a declarat, luni, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, într-o conferinţă de presă.
Acesta a adăugat că poluarea înregistrată în ultima perioadă în Capitală nu are drept cauză doar arderile necontrolate şi a precizat că există suspiciuni privind derularea unor activităţi industriale neconforme în Bucureşti şi judeţul Ilfov.
Ministrul Mediului a convocat, luni dimineaţă, conducerile Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) pentru a discuta măsurile ce se impun după ce, în noaptea de 1 spre 2 martie, au fost înregistrate depăşiri ale valorilor de PM2.5 (pulberi foarte fine) cu până la peste 900%, precum şi a celor de PM10 (pulberi în suspensie) cu aproape 800%.
Depăşirile au fost semnalate atât la staţiile din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, cât şi de senzorii din reţelele independente.