Poluare MASIVĂ a aerului în Bucureşti. Depăşiri de aproape 350% pentru poluarea cu PM 2,5. Reacţia Ministrului Mediului

UPDATE: Costel Alexe, ministrul Mediului, a declarat, vineri, că inspectorii Gărzii Naţionale de Mediu fac verificări pentru a afla care sunt cauzele poluării înregistrate în Capitală, în noaptea de joi spre vineri.

„În momentul de faţă, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu sunt pe teren, fac verificări şi la final vor comunica şi opiniei publice care au fost rezultatele şi mai ales care au fost sancţiunile. Ceea ce ne dorim este ca astfel de episoade să nu se mai întâmple. Şi în cazul comunei Vidra şi în cazul acelor episoade care au fost mai multe au fost date şi sancţiuni. Avem în momentul de faţă anchete penale în curs în urma cărora sper ca fiecare dintre cei care se fac vinovaţi să răspundă în faţa legii. Din cauza unor astfel de accidente, poate de multe ori autorităţile publice locale nu au gestionat la momentul respectiv combaterea acelei probleme şi evident rezolvarea ei, cel mai mult au avut de suferit bucureştenii. Vreau să cred că instituţiile statului român îşi fac datoria, că vor duce mai departe aceste anchete şi cei care se fac responsabili şi vinovaţi să plătească”, a spus Alexe, la postul Digi 24, conform Agerpres.

Ministrul Mediului a amintit că România a investit în 2020 mai multe fonduri în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului.

„Am speranţa că, odată cu schimbările care au avut loc la nivelul administraţiei publice din Bucureşti şi din judeţul Ilfov să avem investiţii mai mari în măsuri verzi tocmai pentru a reduce poluarea şi a creşte calitate aerului. Ca ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, mă bucur foarte mult că în acest an am reuşit să investim sume colosal de mari în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, şi fonduri guvernamentale, şi fonduri europene, şi fonduri de la Administraţia Fondului pentru Mediu tocmai pentru a oferi administraţiilor publice locale date în timp real şi pe baza acestora planurile integrate de calitate a aerului să fie puse în aplicare. Mi se pare firesc ca administraţiile publice locale să investească mai mult în tot ceea ce înseamnă reducerea poluării prin infrastructură, mijloace de transport public în comun, iar Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi toate celelalte autorităţi competente să-şi facă datoria în misiuni de control”, a menţionat oficialul.

Alte articole

Sute de blocuri din București, fără apă caldă și căldură. Când va fi reluată furnizarea agentului termic

Alertă „freezing rain” în București. Previziunile emise de meteorologii Accuweather

Depășiri spectaculoase s-au înregistrat și în Rahova – 235 la sută pentru PM 2,5 și 164 la sută pentru PM10, notează Hotnews.

Şi în 2019 au fost înregistratet depăşiri şi cu peste 600 la sută pentru poluarea cu praf, noaptea și în weekend. Autoritățile nu au prezentat, însă, explicaţii clare pentru acest fenomen. În anumite cazuri, Ministerul Mediului a indicat drept cauză arderile necontrolate sau vântul puternic.

Cei care au locuit cel puţin 30 de ani în zone afectate de poluare vor avea vârsta de pensionare redusă cu doi ani

Un studiu al Institutului Național de Sănătate Publică, realizat în perioada 2010-2017, arată că în Capitală există o legătură certă între creşterea nivelului de poluare cu PM10 şi PM2,5 (praf) şi numărul tot mai mare de boli precum infarctul acut de miocard, infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare, accidentele vasculare cerebrale sau bronhopneumopatiile obstructive cronice (BPOC).

Ce se întâmplă cu POLUAREA în Bucureşti în plină epidemie de CORONAVIRUS. Rezultate SURPRINZĂTOARE

În schimb, în luna martie, Capitala a fost mai curată după izbucnirea epidemiei de coronavirus. Lipsa de activitate pe străzile din Bucureşti a redus sub limitele normale poluarea aerului din Capitală, după ce în urmă cu doar două-trei săptămâni valorile înregistrate erau chiar şi de 7-10 ori mai mari decât limitele admise. 

Ce sunt particulele PM10 și PM2,5 şi care este valoarea maximă admisă

Particulele în suspensie (PM10) sunt generate de emisiile poluate pe care le generează industria, traficul şi încălzirea locuinţelor.  Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur.

Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc.

De asemenea, particulele în suspensie PM2.5, cu un diametru de 2,5 micrograme sau mai mici, sunt periculoase pentru sănătate, întrucât pot pătrunde foarte adânc în plămâni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit un prag zilnic al calităţii aerului la 25 micrograme de PM2.5 în metrul cub de aer, conform Agerpres.

În România, conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011, valoarea ţintelor anuale de PM2.5 este stabilită la 25 micrograme/mc, în timp ce valoare limită anuală ce trebuia atinsă până la data de 1 ianuarie 2020 era de 20 micrograme/mc.

Indicele de Calitate a Aerului (ICA) atrage atenţia asupra spaţiilor cu probleme de calitate a aerului şi se determină pe baza concentraţiilor noxelor CO, NO2, SO2, PM2.5 şi PM10 înregistrate prin staţii de trafic şi urbane. Aceste indice se calculează pe baza metodologiei franceze ce stă la baza CAQI – Common Air Quality Index. În prima etapă a proiectului, ICA este furnizat de valorile înregistrate pentru PM2,5 şi PM10, urmând ca valorile gazelor să fie adăugate după finalizarea testelor.

Vaccinul antigripal, eficient împotriva noului coronavirus. Ce arată datele celui mai recent studiu