La marginea orașului Ploiești o imensă baltă de păcură a devenit cimitor pentru păsări. Din aer, păsările percep această pată imensă de reziduuri petroliere ca un luciu de apă și se opresc din zbor pentru a-și potoli setea, doar că aici își găsesc moartea. Odată ce-și încarcă penele cu resturile petroliere, acestea se lipesc de corp și fac imposibil zborul. În încercarea de a se salva, păsările se zbat în păcură până își dau ultima suflare, scrie Gandul.
Aceste resturi petroliere sunt extrem de periculoase pentru penele porumbeilor, care, o dată murdărite, se lipesc de corp, făcând imposibil zborul, de multe ori și deplasarea, rămânând captive și în agonie. Porumbeii care reușesc, totuși, să zboare, ajung acasă plini de păcura aceasta, care le arde penele și pielea. Crescătorii au diverse metode de a încerca să curețe penajul. Unii apelează la diverși detergenți, alții la băi cu nisip și ungerea cu ulei. Oricare dintre metode nu face ca pasărea respectivă să mai poată continua activitatea sportivă în acel sezon”, a explicat, pentru Gândul, columbofilul Viorel Barbu.
Unii locuitori din zonă profită de pe moartea păsărilor. Aduna inelele de identificare și cipurile puse de crescători porumbeilor care își găsesc sfârșitul în baltă și le vând cu 5-7 lei bucata. Columbofilii spun că autoritățile locale nu au făcut nimic pentru a împiedica acest măcel, deși, în decursul anilor, zeci de mii de păsări și-au găsit sfârșitul în acest mod cumplit, printre acestea fiind și porumbei campioni.
Imaginile filmate în zonă sunt dezolante: porumbei morți sau care se zbat între viață și moarte. Suprafața imensă de petrol de la marginea Ploieștiului arată ca un cimitir al păsărilor. Cadavre de păsări în putrefacție, în special porumbei voiajori, zac la marginea întinderii de păcură.
De ani de zile, columbofilii din județul Argeș, dar nu numai ei, ci toți cei ai căror porumbei își au ruta de zbor peste arealul prahovean, se confruntă cu această problemă destul de gravă, care este cunoscută de către autoritățile din Prahova, dar care nu iau nicio măsură.
”Eu, cât și alți columbofili, Valentin Tulbiță, Luca, dar și domnul președinte Columba, Marius Tunduc, facem un apel la colegii columbofili din zona cu batale să vină cu alte dovezi sau să semnaleze și alte zone, dacă au cunoștință de existența lor, pentru a ajuta autoritățile în identificarea mai rapidă și în luarea măsurilor ce se impun”, a adăugat Viorel Barbu.
Președintele Uniunii Naționale a Columbofililor din România-Columba, Marius Tunduc, estimează că, în ultimii ani, zeci de mii de porumbei și-ar fi găsit sfârșitul în aceste bălți de păcură.
”Din discuțiile pe care le-am avut cu președinții de filiale, reiese că unii au informat autoritățile locale, dar nu s-a luat nicio măsură. De ce tratează problema cu indiferență este un mare semn de întrebare.
Este un chin fantastic pentru toate păsările care ajung pe acolo, care confundă bălțile respective cu surse de apă, sunt niște capcane cu efecte grave.
Vorbim, însă, și de o contaminare a apei, a solului, sunt convins că dacă cineva ia o probă de la pânza freatică pe o rază de câțiva kilometri, rămâne șocat. Mai mult, mi-a spus cineva care a vorbit cu localnicii că ar fi o baltă adâncă de 10 metri, acolo poate să cadă și un copil. Pentru păsări, ar trebui puse niște plase de protecție. De-a lungul anilor, cred că în acest bălți au murit zeci de mii de porumbei de curse, care au nu doar valoare sufletească pentru proprietari, ci și ca specii de porumbei”, a spus Marius Tunduc, pentru Gândul.