Poluarea atmosferică, asociată cu un risc mai mare de demenţă

Cercetarea realizată la Londra şi publicată în revista BMJ Open a descoperit o legătură între această boală neurodegenerativă şi expunerea la dioxid de azot şi particulele în suspensie PM2,5.

Organizaţia Alzheimer’s Research UK a descris studiul ca „un domeniu de cercetare aflat în dezvoltare”, dar a avertizat că rezultate trebuie considerate cu precauţie.

Cercetătorii de la Universitatea din Londra, Imperial College şi King’s College din Londra au folosit istoricul medical al 131.000 de pacienţi cu vârste cuprinse între 50 şi 79 de ani în 2004 şi care nu are fuseseră diagnosticaţi cu demenţă.

Starea de sănătate a subiecţilor a fost analizată timp de şapte ani până când au fost diagnosticaţi cu demenţă, au decedat sau au ieşit din evidenţa clinicilor la care erau înregistraţi.

Alte articole

Noua taxă auto pentru maşinile poluante. Când va intra în vigoare, sunt vizate milioane de autoturisme

Șoferii români va trebui să plătească o nouă taxă. Statul ar urma să încaseze 8 miliarde de lei

În intervalul 2005-2013, un număr de 2.181 de pacienţi (1,7%) au fost diagnosticaţi cu demenţă, 39% dintre aceştia cu boala Alzheimer, iar 29% cu demenţă vasculară.

Cercetătorii au stabilit o corelaţie între riscul de demenţă şi nivelul estimat de dioxid de azot şi PM2,5 înregistrat în 2004 în apropierea domiciliului pacienţilor.

Pentru pacienţii din zonele aflate pe primele cinci locuri în ceea ce priveşte nivelul de dioxid de azot, riscul de a fi diagnosticaţi cu demenţă a fost cu 40% mai mare decât în cazul celor care trăiesc în zone cu grade mai mici de poluare.

O creştere similară a fost observată şi în cazul comparării parametrului PM2,5.

Creşterea riscului nu a putut fi explicată prin factori despre care se ştie că influenţează dezvoltarea acestei afecţiuni neurodegenerative, iar corelarea a fost mai consistentă în cazul bolii Alzheimer, decât în cel al demenţei vasculare.

„În contextul creşterii cazurilor de demenţă la nivel global, sunt necesare cercetări epidemiologice suplimentare pentru a confirma şi a înţelege recentele descoperiri care corelează poluarea atmosferică cu demenţa”, spun autorii.

„Studiul nostru sugerează că agenţii poluatori din mediul urban ar putea fi la fel de importanţi ca poluarea produsă de trafic. Cauza acestor afecţiuni neurodegenerative este în mare parte necunoscută şi poate avea la bază mai mulţi factori. În timp ce substanţele toxice din aerul poluat pot ajunge pe mai multe căi la creier, cum şi când acestea ar putea influenţa procesul neurodegenerativ rămâne la nivel de speculaţii”, mai spun cercetătorii.

Un studiu publicat anul trecut în revista medicală The Lancet sugera că locuirea în apropierea unui drum aglomerat creşte riscul de Alzheimer şi alte forme de demenţă.

David Reynolds, cercetător principal în cadrul Alzheimer’s Research UK, avertizează că noul studiu nu demonstrează relaţia de cauză-efect.

„Deşi cercetătorii au încercat să ia în considerare factori precum bunăstarea, bolile de inimă şi alte posibile explicaţii pentru diferenţele dintre ratele de demenţă, este greu să elimini alte posibile explicaţii. Boala care cauzează demenţa poate debuta la nivelul creierului cu până la 20 de ani înainte de apariţia simptomelor”, a mai spus acesta.