„O meteahnă veche a societăţii româneşti este aceea că nu crede în arbitrii interni şi atunci aducem arbitri internaţionali, şi la fotbal, şi la politică. Din acest motiv, ca o decizie politică pe care am luat-o ca şef al Guvernului, am solicitat Comisiei de la Veneţia, aşa cum s-a întâmplat şi în 2003, un punct vedere, o analiză, pe baza textului care va fi elaborat de către comisia constituţională. Mai mult, m-am angajat, şi e un angajament comun al domnului Antonescu şi al meu, ca această opinie să fie din punctul nostru de vedere o opinie aproape obligatorie. Nu vom merge mai departe cu adoptarea în Camera Deputaţilor şi după aceea cu adoptarea prin referendum, cu puncte pe care un arbitru internaţional prestigios şi foarte greu de contestat – chiar şi pentru cei care se ocupă cu contestările – punctul acesta de vedere cred că va asigura faptul că toate elementele supuse revizuirii se încadrează în standardele europene şi că ceea ce vom revizui la Constituţie nu reprezintă în niciun fel un abuz al majorităţii faţă de minoritate sau vreo încercare de personalizare a Constituţiei”, a declarat Ponta.
El a menţionat că prin acest demers „orice fel de paralelă cu orice altă ţară din Europa sau din altă parte va fi doar spre ruşinea celui care o face”.
Totodată, premierul a susţinut că românii sunt „pe primul loc în lume la găsirea motivaţiilor de ce să nu facem ceva”.
„Aş vrea să fie o schimbare fundamentală în societatea românească, şi anume capacitatea de a lucra cu toţii la un proiect prin care să facem, prin care să realizăm ceva, nu doar să spunem de ce nu se poate sau de ce nu e bine”, a completat Ponta.
De asemenea, el a menţionat că şi-ar dori ca toate recomandările făcute de Comisia de la Veneţia să fie operate în legea fundamentală, inclusiv eliminarea cvorumului la referendum, dar în această privinţă şi-a exprimat îndoiala.
„Sunt câteva recomandări ale Comisiei de la Veneţia pe care mi-aş dori să le punem şi nu cred că o să reuşim, de exemplu renunţarea la cvorumul de la referendum. Dar, mă rog, la noi se aplică doar unele din recomandări, însă e foarte important ca forma finală a revizuirii să aibă legătură nu cu interese partizane, ci cu ceea ce este obligaţia noastră de a construi o pace constituţională pe termen cât mai lung”, a mai precizat Ponta.
Premierul a precizat că în ultima perioadă prevederile deficitare ale legii fundamentale au făcut ca din partea Curţii Constituţionale să existe „adăugiri la Constituţie”, pe fondul conflictelor politice.
Citeşte şi Ponta: Între bătălia dintre preşedinte şi prim-ministru trebuie să câştige Parlamentul
„Modul în care s-au desfăşurat lucrurile în ultimii ani ne-au arătat că există lacune în Constituţia României, că există prevederi foarte bune care însă au fost interpretate abuziv şi trebuie şi mai bine securizate şi că am procedat aşa cum se întâmpla în urmă cu 2000 de ani în Dreptul roman, ne-am adresat pretorului, adică Curţii Constituţionale, care a adăugat la Constituţie. De nenumărate ori, partea proastă e că uneori a adăugat invers decât adăugase cu un an înainte”, a precizat Ponta.
El a remarcat că această „tendinţă pretoriană se extinde şi la alte ţări”, cum este cazul deciziilor Curţii Constituţionale din Republica Moldova, pe care ca jurist face eforturi să le înţeleagă.
„Cum ar spune domnul Antonescu, nici măcar în România nu am văzut asemenea decizii”, a completat premierul.
Premierul Victor Ponta participă, miercuri, la o dezbatere în care Forumul Constituţional şi experţii Comisiei de la Veneţia analizează principalele propuneri de revizuire a Constituţiei înaintate Forumului Constituţional.
Citeşte şi Ponta: Proiectul de revizuire a Constituţiei, adoptat în Senat până la sfârşitul sesiunii