Ponta crede că un nou acord cu FMI s-ar putea să nu fie agreat de către Comisia Europeană

Ponta a precizat că a fost trimisă scrisoarea de intenţie către boardul FMI, dar a negat că guvernul de la Bucureşti ar fi cerut vreo derogare de la FMI astfel încât acordul cu România să fie declarat finalizat cu succes de către conducerea Fondului.

„Din punct de vedere politic n-am cerut nicio derogare şi vom fi cu toate prior action-urile realizate”, a declarat Victor Ponta adăugând totdată că nu a fost solicitată nici amânarea vizitei delegaţiei FMI la Bucureşti.

În ce priveşte un nou acord cu FMI, Ponta a spus că există unii paşi care trebuie îndepliniţi în prealabil. „În primul rând, trebuie aprobat în boardul FMI faptul că acordul de tip preventiv s-a încheiat cu bine. Apoi, trebuie să primim acceptul Comisiei Europene pentru că suntem parte a Uniunii Europene”, a spus prim-ministrul. La observaţia că acordul CE este o simplă formalitate, Ponta a răspuns: „Ei, acum s-ar putea să aveţi o surpriză, să ne spună că avem deficit sub 3%, că avem stabilitate şi ce ne trebuie să mai mergem la FMI”.

La capitolul privatizări, Ponta susţine că guvernul său şi-a respectat angajamentele. „Suntem în toate graficele: Transgaz e listată, am luat Compania Naţională a Lignitului Oltenia, la privatizarea CFR Marfă pe 20 iuni anunţăm câştigătorul”, a mai spus Victor Ponta.

Potrivit unui document publicat de agenţia Mediafax, Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv ţinta arieratelor, dar solicită derogări din partea instituţiei financiare astfel încât Consiliul Director, care se va reuni la 26 iunie, să accepte închiderea cu succes a acordului.

România a îndeplinit, conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI în această săptămână, înainte de ultima evaluare a acordului în board-ul Fondului doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat.

Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.

Principalele precondiţii pentru închiederea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă, operaţiune de vânzare neîncheiată până la acest moment.

„Autorităţile din România îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi de Banca Mondială. Din păcate, în ultima parte a anului 2012, au existat derapaje în implementarea programului. Consolidarea bugetară a continuat, dar mai multe criterii de performanţă stabilite pentru cea de-a şaptea şi cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate şi programul reformelor structurale a înregistrat întârzieri”, admite Guvernul în scrisoarea de intenţie.

Executivul asigură însă că „se întreprind măsuri corective” de îndeplinire a obiectivelor programului şi solicită derogări pentru criteriile de performanţă neîndeplinite, astfel încât ultimele două evaluări să poată fi finalizate, insistând cu argumentul „performanţei realizate de noi în cadrul programului” şi măsurile corective adoptate.

Astfel, Guvernul asigură ca va reduce, ca acţiune prealabilă, arieratele bugetului de stat şi ale autorităţilor locale până la nivelurile stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, înainte de eliminarea completă a acestora în cursul anului.

În document se arată că, urmare a măsurilor adoptate spre sfârşitul anului 2012, arieratele au început să scadă atât la nivelul administraţiei centrale, cât şi la nivelul administraţiei locale. Cu toate acestea, facturi neplătite suplimentare au determinat ratarea ţintelor programului pentru autorităţile locale. La companiile de stat monitorizate în cadrul programului, arieratele s-au situat la finele anului 2012 la 2 procente din PIB, peste plafonul indicativ din program stabilit la 1,5% din PIB, în principal din cauza acumulării de noi arierate în companiile feroviare de stat.

Angajamentul legat de limita stocului de arierate la bugetele locale era de reducere a acestora la 300 milioane lei până la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, dar în final nu s-a reuşit decât să se ajungă la un nivel preliminat în acest moment de 840 milioane lei. Guvernul speră însă să se încadreze totuşi, la un moment dat, în această ţintă şi explică faptul că, în urma unei „inspecţii”, s-a constatat că o parte semnificativă a arieratelor, în sumă de 360 milioane lei, reprezintă sume constestate, astfel că nu vor fi luate în calculul sumei totale a arieratelor restante ale autorităţilor locale, aşteptându-se auditul Curţii de Conturi şi validarea în instanţă a hotărârii.

„Arieratele la nivelul autorităţilor locale reprezintă o provocare esenţială. Am achitat cea mai mare parte a arieratelor autorităţilor locale printr-un împrumut de 800 de milioane lei de la bugetul de stat, împrumut ce se va recupera din veniturile viitoare provenite din cotele defalcate şi din alte resurse proprii. Am realizat o inspecţie a arieratelor autorităţilor locale, în urma căreia s-a constatat că o parte semnificativă a arieratelor, 360 milioane lei, sunt sume cotestate pentru unul dintre următoarele motive: nerespectarea dispoziţiilor sau reglementărilor legale relevante; facturare sau achiziţie inadecvată; sau lipsa evidenţelor privind efectuarea lucrărilor facturate. Aceste sume contestate nu vor fi luate în calculul sumei totale a arieratelor restante pe care le au autorităţile locale. Curtea de Conturi va audita sumele contestate şi hotărârea definitivă va fi validată de instanţele judecătoreşti”, arată Guvernul.

Sursa citată aminteşte totodată că au fost luate măsuri menite să prevină apariţia în viitor a arieratelor, prin care se vor asigura că autorităţile locale ce înregistrează datorii au majorat nivelul taxelor pe proprietate în concordanţă cu inflaţia, angajamentele aferente investiţiilor efectuate de autorităţile locale în cadrul proiectelor cofinanţate de la bugetul de stat sunt limitate la alocările prevăzute în buget, iar recenta Ordonanţă de Urgenţă 46/2013 privind procedura de insolvenţă a unităţilor administrativ teritoriale este implementată.

În acelaşi timp, însă, Guvernul admite că prevenirea apariţiei unor arierate în viitor nu se poate realiza până când un sistem de control al angajamentelor nu va fi funcţional pentru toate nivelurile administraţiei. În acest sens, va fi elaborată o definiţie detaliată a arhitecturii structurale a sistemului ce integrează sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei, ce include modulul de control şi raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administraţiei, fiind deja semnat un contract cu un consultant pentru proiectarea sistemului.

În privinţa celorlalte ţinte asumate în negocierile cu FMI, dar ratate, cifrele indicate în document ca rezultate preliminate pentru sfârşitul lunii decembrie 2012 indică un plafon al soldului cumulat al bugetului general consolidat de -17,4 miliarde lei (în loc de -14,7 miliarde lei), un stoc al arieratelor bugetului de stat de 30 milioane lei (în loc de 20 milioane lei), un nivel al cheltuielilor primare curente ale bugetului consolidat de 134,3 miliarde lei (în loc de 133,7 miliarde lei), un volum al arieratelor în companii de stat de 11,5 miliarde lei (în loc de 8,9 miliarde lei).

Anunţând că reducerea arieratelor bugetului de stat la 20 milioane lei şi scăderea arieratelor autorităţilor locale la 30 milioane lei este „de aşteptat să fie îndeplinite”, Guvernul admite că la acest moment nu a îndeplinit criteriile legate de plafonul activelor externe nete, plafonul soldului total al bugetului general consolidat, limita arieratelor interne ale bugetului de stat şi sistemului asigurărilor sociale, limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat, limita stocului de arierate la companiile de stat şi ale autorităţilor locale.

Alte neîndepliniri sunt prezentate la actualizarea bazei de date cu proiectele de investiţii pentru a se identifica proiectele prioritare ale autorităţilor locale finanţate din fonduri bugetare şi fonduri UE şi publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redusă ce vor fi întrerupte, semnarea contractului cu consultantul juridic şi de tranzacţie pentru privatizarea majoritară a complexului Oltenia, finalizarea unei definiri detaliate şi a structurii arhitecturii sistemului integrat de raportare contabilă şi plăţi de trezorerie, lansarea de oferte publice pentru acţiunile deţinute de stat la Romgaz şi Hidroelectrica.

Pentru semnarea unui contract de vânzare-cumpărare cu investitorul strategic desemnat câştigător pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă, menţiunea este „în curs de realizare”.

Singurele angajamente prezentate ca fiind îndeplinite sunt cele legate de lansarea licitaţiei pentru o ofertă publică secundară de 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz, semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială de 15% din capitalul social al complexului Oltenia, limita garanţiilor bugetului general consolidat, neacumularea de arierate externe la plată, plafonul soldului operaţional al principalelor companii de stat, limita execuţiei programului PNDI, publicarea situaţiilor financiare la zi ale tuturor spitalelor publice pe pagina de web a Ministerului Sănătăţii.

Consiliul Director al FMI va analiza pe 26 iunie dacă România a îndeplinit precondiţiile pentru finalizarea cu succes a acordului cu instituţia finaciară, iar în cazul unei evaluări negative înţelegerea va expira de facto, au declarat, la finele lunii mai, pentru Mediafax surse guvernamentale.

Principalele precondiţii sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă.

Achitarea arieratelor de către autorităţile locale este un angajament asumate constant de România în negocierile cu FMI şi nerespectat de fiecare dată.

Premierul Victor Ponta a declarat, la începutul săptămânii trecute, că problema arieratelor nu este rezolvată, arătând însă că aceasta poate fi soluţionată până când se reuneşte boardul FMI.

Board-ul FMI a aprobat în martie extinderea cu trei luni, până în luna iunie, a acordului cu România, astfel încât autorităţile de la Bucureşti să aibă timp să îndeplinească obiectivele asumate în relaţia cu instituţia financiară.

Guvernul a anunţat că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiune comună a experţiilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care ar urma să fie implementate pentru ca înţelegerea să poată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009.