Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a precizat, luni, că el este autorul Strategiei privind diplomaţia publică pentru refacerii imaginii României în străinătate, aflată pe agenda ultimei şedinţei a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi care a fost invocată la acel moment de premierul Ponta drept cauza plecării sale de la acea şedinţă.
Întrebat, marţi, de jurnalişti dacă înfiinţarea unui astfel de oficiu diplomatic în subordinea Guvernului ar putea rămâne un subiect de negociere, Ponta a ţinut să remarce faptul că actualul consilier prezidenţial Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, „şi-a adus aminte” de acest document.
„Deja am progresat, în sensul că întâi domnul Diaconescu a spus că nu a existat niciun document. Iată că a progresat! Şi-a adus aminte că a fost un document pe care l-a făcut chiar domnia sa. Deci, dacă începem să ne aducem aminte şi dacă nu mai contestăm realitatea, începem să putem avea rezultate”, a afirmat Ponta.
Premierul Victor Ponta a declarat, în 28 septembrie, că a părăsit şedinţa CSAT deoarece nu a acceptat ca pe ordinea de zi, care i-a fost transmisă cu doar o zi înainte, să fie trecute documente prin care, de exemplu, era înfiinţat „un Megaminister de Externe al Administraţiei Prezidenţiale”.
Acest „Megaminister” ar fi urmat să funcţioneze sub forma unui oficiu din structura Administraţiei Prezidenţiale care să coordoneze Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Europene, serviciile publice de radio şi televiziune, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat pentru refacerea imaginii României în străinătate.
Consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a precizat, luni, că el este autorul strategii privind diplomaţia publică pentru refacerii imaginii României în străinătate, aflată pe agenda ultimei şedinţei CSAT şi care a fost invocată de premierul Ponta, fiind cauza plecării sale de la acea şedinţă.
„Iniţiativa pe care nu «nişte consilieri prezidenţiali» au elaborat-o, ci eu cu nume şi prenume, este de natură să adune laolaltă toţi vectorii decizionali (instituţiile statului care oricum ar fi trebuit să se ocupe de această problemă cel puţin de la aderare şi până astăzi) pentru elaborarea unor direcţii de acţiune sectorială pe toată plaja de concurenţă internaţională a României, din perspectiva percepţiei. Este un spaţiu care elaborează nişte concluzii împreună cu reprezentanţii (de factură tehnică) instituţiilor de linie şi încredinţează aceste concluzii Guvernului pentru a fi implementate”, spune şeful Cancelariei prezidenţiale, într-un articol postat luni pe blogul său.