„Am semnat forma de publicare a deciziei privind privatizarea CFR Marfă în Monitorul Oficial. De azi în 60 de zile trebuie plătită suma convenită”, a declarat premierul Victor Ponta, la România TV.
„Eu vreau să fie un ministru al Transporturilor care să se ocupe de acest contract. Nu mi-am închipuit că domnul preşedinte Băsescu, într-o probelmă atât de importantă vine şi spune că sunt probelme grave cu privatizarea şi de fapt să spună apoi la CSAT că nu ştie nimic şi că nu are nicio informaţie de natură legală pentru care nu ar trebui să se realizeze. Eu răspunderea mi-am asumat-o, pentru că sunt prim ministru. Acum, noul ministru al Transporturilor trebuie să vadă ce se întâmplă cu investiţiile, cu personalul, de care nu pot să stau eu să mă ocup”, a precizat Ponta, adăugând că a semnat abia acum decizia care va apărea în Monitorul Oficial pentru a vedea ce informaţii avea preşedintele legat de GFR.
Guvernul a aprobat hotărârea în şedinţa din 24 iulie.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat în 5 august că Guvernul ar trebui să desfăşoare toate demersurile pentru a nu bloca privatizarea CFR Marfă, respectiv să publice în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern privind compania feroviară şi să nu pună statul în situaţia de a plăti despăgubiri, potrivit Mediafax.
„Ce este important acum e ca Guvernul să nu blocheze procedurile, pentru că statul român va plăti dacă el blochează procedurile. Dacă este să se rateze privatizarea, ca reprezentant al statului, aş vrea să se rateze din cauza partenerului şi nu din cauza lipsei de curaj pe care eu, statul, o am la un moment dat în a continua procesul. Pentru că blocarea procesului de privatizare din cauza Guvernului României nu va face decât să aducă daune de milioane în procese care vor dura ani, dar vor fi extrem de costisitoare la final”, a afirmat Băsescu.
El a menţionat că „modul cum s-a desfăşurat procesul de licitaţie prefigura un eşec” în cazul CFR Marfă, iar în privinţa câştigătorului licitaţiei a rămas la fel de sceptic în ceea ce priveşte posibilitatea acestuia de a asigura banii pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni.
„Şi acum sunt sceptic că (GFR, n.r.) va găsi banii. Însă blocarea procesului de către Guvern îi va da domnului Stoica toate motivele să spună «Păi, fraţilor, dacă îmi semnaţi contractul în cele 60 de zile care mi-ar fi rămas…», că avea 30 de zile să mai depună 10,2 milioane şi încă 30 de zile ca să depună diferenţa de 181 de milioane. Omul, oricât ar căuta, dacă nu are contractul în mână, semnat, nu-l ia în seamă nicio bancă în mod serios. Dincolo de faptul cunoscut că ar avea probleme, dar Guvernul îi creează condiţii să arate că nu avea cum să facă rost de bani pentru că nu are contractul. Deci aici e eroarea pe care, din punctul meu de vedere, o face Guvernul”, a precizat preşedintele.
CSAT nu a emis, în urma şedinţei din 2 august, nicio nouă decizie privind privatizarea CFR Marfă, a informat Preşedinţia, menţionând că strategia de privatizare a companiei a fost avizată de către Consiliu prin hotărârea din 5 februarie.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială după încheierea şedinţei, discuţiile din cadrul CSAT privind privatizarea CFR Marfă au fost „constructive”.
„Membrii CSAT au avut o discuţie constructivă legată de acest proces de privatizare având ca obiect continuarea procedurilor legale privind finalizarea procesului de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă «C.F.R. Marfă» – S.A. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat strategia de privatizare a CFR Marfă prin Hotărârea CSAT nr. 23/5.02.2013. Nu s-a emis o altă decizie CSAT”, se afirmă în comunicatul menţionat.
În comunicat se menţiona că şedinţa de vineri a fost convocată de preşedintele Traian Băsescu în urma solicitării Guvernului transmisă joi de a introduce pe ordinea de zi a unei viitoare şedinţe a Consiliului subiectul HG din 24 iulie referitoare la aprobarea contractului de privatizare a CFR Marfă cu Societatea Comercială Grup Feroviar Român S.A., în calitate de cumpărător.
GFR, parte a grupului Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost declarat la 20 iunie câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru pachetul de 51% din acţiuni şi asumându-şi investiţii de 900 milioane lei plus 1,5 milioane euro investiţii de mediu.
Preşedintele şi premierul au avut o dispută privind privatizarea CFR Marfă, Traian Băsescu cerând ca Victor Ponta să îşi asume responsabilitatea privatizării, iar primul-ministru solicitând avizul CSAT.
Guvernul a aprobat contractul cu GFR, în 24 iulie, susţinând însă că tranzacţia trebuie aprobată de CSAT. Preşedinţia a comunicat că CSAT nu a avizat niciodată un contract de privatizare după încheierea licitaţiei.
Potrivit Executivului, neformularea unei poziţii a CSAT în cazul contractului se va finaliza prin blocarea privatizării, instituirea unui management privat şi restructurarea companiei.
Miercuri a fost publicată pe site-ul Preşedinţiei, la secţiunea CSAT – hotărâri emise de Consiliu, hotărârea Consiliului din 5 februarie privind avizarea privatizării CFR Marfă, în document afirmându-se că „modalitatea concretă şi procedura de privatizare se află în responsabilitatea Ministerului Transporturilor şi a Guvernului României”.
Potrivit hotărârii menţionate, CSAT avizează proiectul de HG pentru aprobarea strategiei de privatizare a CFR Marfă şi a mandatului Ministerului Transporturilor pentru implementarea acesteia.
În articolul 2 al hotărârii se arată că „modalitatea concretă şi procedura de privatizare se află în responsabilitatea Ministerului Transporturilor şi a Guvernului României”.
Hotărârea CSAT mai cuprinde şi solicitarea către Ministerul Transporturilor de a include în contractul de privatizare clauze potrivit cărora cumpărătorul se obligă, sub sancţiunea rezoluţiunii contractului şi plata unor daune interese, să menţină obiectul de activitate al CFR Marfă şi să întreprindă toate măsurile necesare pentru îndeplinirea de către companie, pe toată durata sa de existenţă, a obligaţiilor de natură strategică ce îi revin potrivit legislaţiei în vigoare, protocoalelor şi acordurilor naţionale şi internaţionale.
Aceste obligaţii menţionate în hotărâre sunt nevoile de apărare a ţării, transportul trupelor şi materialelor militare, neîntrerupt pe timp de pace, în caz de calamităţi naturale, situaţii de criză şi de război sau alte situaţii deosebite, angajamentele asumate de România prin Tratatul NATO şi convenţiile încheiate cu SUA.