Ponta nu exclude aplicarea reducerii CAS de la 1 ianuarie dacă Băsescu o atacă la Curtea Constituţională

Victor Ponta a apreciat că cererea de reexaminare făcută de către preşedintele Traian Băsescu reprezintă „un calcul politic extrem de meschin”, mai ales că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale a fost inclusă şi în programul Alianţei D.A. cu care Băsescu a devenit preşedinte în 2004.”Dacă nu o făceam, ieşea la ora 18 şi ne critica”, a spus premierul

„Proiectul de lege se va întoarce la Parlament, iar PSD şi coaliţia de guvernare o vor vota din nou. Am văzut că şi PNL şi PDL susţin legea. Doar partidul preşedintelui s-a rotit ca un titirez acum şi e contra, dar nu contează. Legea va intra în vigoare de la 1 octombrie sau cel mai târziu de la 1 decembrie, dacă preşedintele o va ataca la Curtea Constituţională„, a declarat Ponta.

Acesta a invocat în sprijinul reducerii CAS şi necesitatea oferirii mediului de afaceri a unui stimulent pentru conformarea voluntară la plata taxelor. „Marea problemă a recuperarea la alb, în mod fiscalizat, a locurilor de muncă pierdute în 2009-2010, circa 700.000. Pentru asta ai nevoie de un ANAF care să facă controale mai multe, să combată evaziunea fiscală, dar şi de un stimulent pentru firme: ‘Dacă vă declaraţi contractele şi plătiţi taxele, CAS e cu 5% mai mic.’ Ideea e să-i sprijinim pe cei corecţi şi care îşi plătesc taxele şi să-i sancţionăm pe cei care nu vor să participe cu nimic la acest efort social„, a spus Ponta.

Cu o zi înainte de expirarea termenului legal în interiorul căruia avea voie să ceară reexaminarea legii privind reducerea cu 5% a CAS la angajator, preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului legea. În textul de motivare a reexaminării, preşedintele reia argumentele prezentate anterior legate de nesustenabilitatea acestei măsuri.

Alte articole

Victor Ponta îl sfătuiește pe Marcel Ciolacu să nu candideze la alegerile prezidențiale pentru că „nu poți face foarte multe ca președinte”

Mircea Geoană, cel mai longeviv preşedinte al PSD!

Prezentăm mai jos integral textul reexaminării proiectului de modificare a Codului Fiscal prin care contribuţiile de asigurări sociale sunt reduse cu 5% pentru angajatori:

„Actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

În anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de ron conform bugetului aprobat pentru anul în curs.

Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de ron în 2015 şi 5,564 de miliarde de ron în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de ron la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii.

Dacă, pentru anul 2014, Guvernul, în expunerea de motive a legii trimisă spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 – 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă și nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării.

Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială).

Anul 2015 este anul în care România are obligația de a atinge un deficit structural de 1% din PIB, conform Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (aceasta înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 – 0,9 % din PIB). De asemenea, bugetul anului 2015 trebuie să prevadă creșteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale, nevoi care reflectă realitățile regionale. Trebuie menționat că măsura de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu, al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate.

Prin Legea nr. 83/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 20 iunie 2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (Tratatul Fiscal), lege care include o serie de obligații pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. De asemenea, prin Legea nr. 377/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 23 decembrie 2013, a fost modificată Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligației privind deficitul structural și Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal.

În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, atingerea obiectivului structural şi menţinerea unui deficit al bugetului consolidat. În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de „mecanismul de TOP-UP”, respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană.”