„Respectiva taxă pe fast-food sau pe anumite băuturi alcoolice nu o văd în niciun caz ca un mod de a aduce venituri la buget. Dar o văd pozitiv pentru a folosi mijloacele legislative de a sancţiona un tip de alimentaţie nesănătoasă care afectează viaţa copiilor noştri. Dacă m-aţi pune pe mine Victor Ponta, tată a doi copii, şi nu pe Victor Ponta, ministrul, să descurajez produsele nesănătoase, aş face-o cu inima deschisă. Nu vreau să-mi văd copilul obez. Orice efort al nostru a de asigura copiilor noştri o alimentaţie sănătoasă, trebuie făcut”, a spus Victor Ponta.
Ministrul Sănătăţii a anunţat, joi, că prin noua lege a sănătăţii ar putea fi introdusă taxă pe fast food şi pe berea cu alcool, întrucât este vorba de o alimentaţie nesănătoasă care creşte morbiditatea pe anumite boli şi, respectiv, de un produs alcoolic. Vasile Cepoi a precizat că este vorba despre proiectul legii sănătăţii, aflat în curs de elaborare, iar aprobarea acestei propuneri este o decizie politică.
Introducerea taxei pe fast food a mai fost în atenţia autorităţilor şi în 2011, însă, după mai multe dezbateri contradictorii, a fost amânată, pe motiv că este foarte greu de implementat.
Ministrul Sănătăţii din acea perioadă, Cseke Attila, declara în aprilie 2011 că Ministerul Sănătăţii nu a avut un proiect în acest sens, ideea privind taxa pe fast food apărând într-o conferinţă de presă, ca soluţie la creşterea sumelor la bugetul de stat.
Ministerul Sănătăţii intenţiona atunci să introducă taxa pe fast food pentru susţinerea programelor naţionale de sănătate.
Secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel spunea atunci că lista produselor alimentare nerecomandate ce ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma şi apa minerală.