Tăierea porcului este unul dintre cele mai vechi obiceiuri care se păstrează în satele din România. Înaintea Crăciunului, românii taie porcul şi din carnea lui pregătesc preparate specifice pentru Sărbătorile de iarnă. Se prepară cârnaţi, caltaboş, tobă, jumări, sângerete, se pune carne la borcan cu untură. Cârnaţii, jumările, toba, caltaboşul şi untura se prepară în ziua în care se tăia porcul. Slănina se pune la sărat pentru câteva zile, apoi se zvântă şi se poate afuma.
Vizitatorii celui mai mare muzeu în aer liber din România, Muzeul ASTRA din Sibiu, au avut ocazia în acest weekend să participe la tăierea porcului, să vadă cum se prepară tradiţional carnea şi slănina de la patru porci din rasele Bazna şi Mangaliţa, în cadrul Târgului de Ignat. Vizitatorii au putut degusta jumări aurii, pomana porcului alături de murături puse din recolta grădinilor din luncă, ciorbă acrită cu moare de varză şi cu hrean.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) recomandă cetăţenilor să cumpere produse alimentare numai din unităţi sau spaţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar. Astfel, vor avea certitudinea că atât carnea, cât şi alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.
Sacrificarea porcului din gospodărie şi consumarea acestuia în familie, fără controlul sanitar veterinar al stării de sănătate a animalului şi a salubrităţii cărnii obţinute, poate avea consecinţe grave.
Carnea și produsele din carne provenite de la porcul din gospodărie sunt interzise a fi comercializate!
De asemenea, este interzisă comercializarea porcilor, cărnii și produselor din carne provenite din zonele de restricție, ca urmare a evoluției virusului Pestei Porcine Africane (PPA).
Solicitaţi vizita medicului veterinar înainte de sacrificarea porcului, pentru a:
– verifica starea de sănătate a animalului înainte de sacrificare;
– da sfaturi utile privind probele ce trebuie luate la sacrificare şi analizele ce trebuie făcute pentru a nu vă pune sănătatea în pericol;
– asoma porcul înaintea sacrificării, pentru a scuti animalul de suferinţă şi a respecta cerinţele de bunăstare a animalelor.
Deținătorul animalelor are obligația de a preda medicului veterinar de liberă practică împuternicit crotaliile auriculare ale animalelor sacrificate, în termen de maxim 7 zile de la sacrificare, pentru actulizarea Bazei Naționale de Date (BND).
Nu consumaţi carnea şi nu o preparaţi, până nu obţineţi de la medicul veterinar rezultatul examinării pentru Trichinella spp., cu rezultat negativ. Recomandarea este valabilă şi pentru carnea obţinută de la porcii mistreţi.
TRICHINELOZA este o boală parazitară care se transmite la om (zoonoză) prin consum de carne de porc (domestic sau sălbatic) şi produse din carne de porc neexaminate sanitar veterinar prin examen trichineloscopic direct/ digestie artificială, iar la porcul viu infestat cu parazitul trichinela spiralis boala nu se manifestă clinic.
În situaţia în care medicul veterinar constată că porcul dumneavoastră este bolnav, nu riscați sacrificarea şi consumul cărnii. Veţi fi despăgubit de stat la valoarea de piaţă a animalului, numai dacă acesta este identificat și înregistrat.
Examinarea cărnii provenite de la porcii sacrificaţi în vederea examinării pentru Trichinella spp. este obligatorie și se efectuează pe probe provenite atât de la porcii identificați și introduși în BND, cât și de la porci neidentificați, care nu figurează în BND.
Probele se recoltează din limbă, musculatura intercostală, pilierii diafragmatici, mușchii maseteri, mușchii abdominali, partea musculară a diafragmei situate în apropierea costelor sau a sternului (de dimensiunea unei nuci).
Costul unui examen trichineloscopic este între 22 de lei +TVA și 81 de lei + TVA (digestie artificială).
Comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor se sancţionează cu amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei.
Este interzisă introducerea cărnii și a produselor din carne (toate speciile: porc, oaie, vită, pasăre, etc.) dintr-o țară terță în Uniunea Europeană, respectiv în România, prin bagajele personale ale călătorilor. Interdicția se aplică și în sens invers, din România într-un stat membru sau țară terță.
În cazul în care cetăţenii doresc să achiziţioneze produse alimentare care se comercializează în cadrul unor târguri organizate în această perioadă, sau din pieţe, trebuie să fie atenţi la câteva aspecte:
– existenţa şi funcţionarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele de origine animală;
– integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecţie pe timpul transportului, depozitării şi comercializării;
– etichetarea produselor alimentare, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, condiţiile de păstrare, data obţinerii după caz, termenul de valabilitate etc.
– comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosinţă (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar) şi să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.
Este recomandat ca ouăle și alte produse alimentare care se consumă în mod tradiţional în această perioadă, cum sunt: cozonacii, prăjiturile, legumele de sezon etc. să fie achiziţionate din spaţii amenajate,autorizate/înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, aflate sub controlul personalului de specialitate.
De asemenea, înainte de achiziţionarea alimentelor de origine animală din locuri specializate în acest sens, asiguraţi-vă că vânzătorul este echipat corespunzător, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosinţă.
Prima este măsurarea lungimii corpului (L), începând din spatele urechilor şi până unde începe coada.
A doua măsurătoare pe care trebuie să o faceți este aceea a circumferinţei porcului (C).
Aceasta se realizează în jurul corpului animalului. Se pleacă din spatele picioarelor din faţă ale animalului și se măsoară trunchiul.
ATENȚIE: Ambele dimensiuni trebuie notate în metri. Spre exemplu, notăm 1,2 metri, nu 120 de centimetri.
Pe lângă L și C, mai notăm cu G greutatea porcului, pe care trebuie să o obținem.
După ce avem aceste două dimensiuni (lungime și circumferință), luăm un creion și o hârtie și calculăm.
Formula de calcul prin care afli greutatea unui porc, fără cântar
Formula presupune să înmulțim circumferința și lungimea cu o constantă, după următoarea formulă:
G= C x C x L x 69,3
unde:
G – Greutatea aproximativă a porcului
L – lungimea porcului
C – circumferinţa porcului
69,3 – constanta de calcul
Un mic exemplu:
L= 1,20 m
C= 1,35 m
G= C x C x L x 69,3= 1,35 x 1,35 x 1,20 x 69,3= 151,5 kg
Dacă dorim să aflăm doar greutatea carcasei porcului, înmulţim greutatea aproximativă (G) cu constanta 0,72.
Formula de calcul a greutății carcasei= G x 0,72
Potrivit site-urilor de specialitate, imediat după sacrificare, înainte de a fi tranșat, porcul pierde circa 15% din greutate, doar prin scurgerea sângelui.