Portret de președinte pe termen scurt. Cum a ajuns Ilie Bolojan, din consilier local în Bihor, la Cotroceni. Ce atribuții are ca șef interimar al statului

Ilie Bolojan (55 de ani) și este bihorean pur sânge. În Bihor s-a născut și tot acolo a făcut primii pași în politică. Pași care, în cele din urmă, l-au adus până la palatul Cotroceni, unde va fi șef interimar al statului până la scrutinul prezidențial din mai.

Bolojan a urcat pas cu pas treptele puterii: consilier local, consilier judeţean, prefect, primar, preşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte al Senatului şi preşedinte interimar al României, notează news.ro.

Înainte să ajungă la Cotroceni, Bolojan, în calitate de șef al Senatului, a declanșat un adevărat cutremur în camera superioară a parlamentului, prin anunțul privind restructurarea instituției, pentru reducerea costurilor și mai multă eficiență. O parte a subalternilor din Senat l-au huiduit pentru această intenție, însă Bolojan a rămas consecvent, la fel cum a fost când ocupa funcția de secretar general al guvernului, în cabinetul Tăriceanu. Atunci, a dat ordin să dispară toate televizoarele din Palatul Victoria, pe motiv că funcţionarii urmăreau se uitau la ştiri în loc să muncească.

Ilie Bolojan e liberal din 1993, adică de când s-a apucat de politică. În timpul fuziunii cu PDL, a fost secretar general al PNL, funcţie din care a demisionat după rezultatele slabe obţinute de liberali la alegerile din 2016. A fost liderul de filială cu cele mai bune rezultate la alegerile locale din iunie 2024. A devenit preşedinte al PNL după ce Nicolae Ciucă a ratat ”finala” pentru Cotroceni la alegerile de anul trecut. Iar acum, Ilie Bolojan preia ştafeta prezidenţială de la Klaus Iohannis, pe fondul relațiilor înghețate dintre ei în ultimii ani și mai ales al tensiunilor politico-sociale din România.

Alte articole

Ilie Bolojan, ședință urgentă pentru alegerile prezidențiale. Președintele interimar cheamă la raport liderii României

Ce spune Ilie Bolojan despre suspendarea TikTok pe perioada alegerilor

La începutul anilor ’90, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara, ulterior fiind profesor într-o comună din judeţul Bihor. În 1993, în plină epocă Iliescu, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie. În 1996, bifează prima funcţie în administraţia publică: este ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea. La nivel naţional, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte şi Ilie Bolojan, intră la guvernare alături de PNŢCD, PD şi UDMR. Unul dintre miniştrii Guvernului CDR este Crin Antonescu, ”titular” la Tineret şi Sport, candidatul susţinut astăzi de Ilie Bolojan la alegerile prezidenţiale.

Citește și Tanczos Barna: Nicio şansă în momentul de faţă ca o moţiune împotriva acestui guvern să treacă prin Parlament

La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier judeţean în Bihor. La nivel naţional, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susţinut de Alianţa PNL-PD, reuşeşte să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) şi devine preşedintele României. În fruntea Guvernului este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu numeşte prefecţii noii puteri. La Bihor, este instalat Ilie Bolojan. După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională: a impus ca paşapoartele şi documentele auto să fie eliberate în doar două ore. ”O adevărată revoluţie”, titra presa locală la acel moment. Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la Bucureşti de premierul Tăriceanu şi numit în funcţia de secretar general al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri. “Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de ştiri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăştia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveţi ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniţi cu două microbuze şi luaţi-vă televizoarele”, a povestit, peste ani, Bolojan.

La alegerile locale din 2008, Bolojan se întoarce acasă, la Oradea, şi este ales primar din primul tur. “Ştiţi cum eram eu în primul an când am fost primar la Oradea? Scăzusem la 12-15%. Am luat câinii de pe străzi şi apăream pe coperţile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Şi s-a întâmplat să moară, în România, un copil sfâşiat de câini. A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în faţa Primăriei. Nu poţi, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se aşteaptă oamenii să le spun?”, a rememorat Ilie Bolojan. Deşi după primul an avea doar 15% în sondaje, Bolojan a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu un procent de 66%. Dincolo de performanţa administrativă, a contat şi sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme USL, cu Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de co-preşedinţi.

Rețeta proiectelor lui Bolojan din Oradea, fondurile europene

Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar. ”Boala administraţiei publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor, pentru funcţionarea proprie”, a explicat liberalul. Prin urmare, a redus numărul angajaţilor din primărie cu aproximativ 30 la sută. În paralel, a accelerat absorbţia fondurilor europene pentru a schimba faţa oraşului. ”Practic, din trei lei care au fost investiţi în Oradea în aceşti ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reuşit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”, a fost reţeta succesului dezvăluită de Bolojan. Pe lângă fondurile europene, Bolojan le-a cerut şi cetăţenilor să se implice aplicând reduceri fiscale, dar şi amenzi usturătoare. „Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susţinere a proprietarilor pentru a-şi reabilita faţadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăţi pentru cinci ani, dacă ţi-ai reabilitat faţada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supra-impozitări de 500 la sută, de amendare sistematică a celor care nu-şi îngrijesc faţadele”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă.

La alegerile locale din 2016, Bolojan a câştigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70 la sută, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră. Contracandidatul de la PSD a obţinut sub 10%. După 12 ani la primărie şi 550 de milioane de euro atraşi din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas, a câştigat  şefia Consiliului Judeţean Bihor. Astfel, la alegerile locale din 2020, brandul Ilie Bolojan a adus majoritate pentru PNL şi la Consiliul Judeţean, şi la Consiliul Local Oradea, Primăria fiind câştigată de liberalul Florin Birta, fost viceprimar în era Bolojan. Înscăunat în fruntea judeţului, Bolojan a aplicat reţeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40 la sută din angajaţi. ”Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90 la sută din aceste procese le-am câştigat”, a spus Bolojan. PSD văzuse invers. Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedintele social-democrat, spusese că din 200 de persoane disponibilizate, ”195 au câştigat procesul” cu Ilie Bolojan. În iunie 2024, Bolojan a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean cu 57 la sută, iar PNL Bihor a fost filiala care a obţinut cele mai multe voturi la nivel naţional. Însă Bolojan a mai rămas în funcţie doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica naţională şi a devenit senator.

Iohannis l-a tăiat de pe lista liberalilor cu care stă de vorbă

Ilie Bolojan a devenit preşedinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reuşit să ridice partidul de la 8,7 la sută, unde îl lăsase Ciucă, la 14 la sută. Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliţia de guvernare formată alături de PSD şi UDMR. La împărţirea funcţiilor, Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului. Prima măsură: reducerea aparatului administrativ cu 180 de posturi. Măsura a generat un protest vehement al angajaţilor de la Senat, portavoce fiind Cristina Târteaţă, abonată la sinecuri. În decursul timpului, Târteaţă a fost secretar de stat în Ministerul Turismului, consilier parlamentar la Comisia de Transporturi din Senat şi membru în Consiliul de Administraţie al Romatsa, funcţii obţinute cu sprijinul PSD.

Până să ajungă preşedintele PNL, în ierarhia de putere a partidului, Ilie Bolojan a ocupat mai întâi funcţia de secretar general, după ce liberalii au fuzionat cu PDL, în vara anului 2014. Practic, Bolojan a coordonat procesul de contopire a tuturor organizaţiilor celor două partide la nivel naţional. La acea vreme, preşedinţia noului PNL era împărţită de Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, aflaţi într-o relaţie strânsă cu Klaus Iohannis. La alegerile parlamentare din 2016, PNL a obţinut un scor de numai 20 la sută, în timp ce PSD, partid condus la acea vreme de Liviu Dragnea, a depăşit 45 la sută. Ca urmare a înfrângerii categorice, echipa de conducere a PNL a demisionat. Ilie Bolojan s-a întors la Oradea.

În ciuda succesului de pe plan local, fiind unul dintre puţinii lideri PNL cu rezultate notabile, Ilie Bolojan a intrat în dizgraţia preşedintelui Klaus Iohannis. Fostul premier Ludovic Orban a dezvăluit, în momentul în care a demisionat din PNL, că preşedintele Klaus Iohannis l-a tăiat pe Ilie Bolojan de pe lista liderilor liberali cu care discuta, informal, la Palatul Cotroceni. „Eu am încercat să îl invit la întrunirile la care… Iohannis mai făcea nişte întruniri ca să arate că el e şeful, nu numai cu mine, că eram preşedintele partidului, mai chemam vreo 10-12 oameni. Şi când l-am propus pe Bolojan, Iohannis nu a fost de acord ca Bolojan să participe la aceste întâlniri. Nu a fost de acord. Nu mi-a dat nicio explicaţie”, spunea Ludovic Orban, în noiembrie 2021, în emisiunea Insider politic de la Prima TV.

La începutul lunii februarie, Ilie Bolojan a fost întrebat, la acelaşi post de televiziune, de ce a avut o relaţie rece cu preşedintele Iohannis. ”Nu am avut o relaţie rece, dar trebuie să discutăm deschis. În momentul în care eşti pe o funcţie de preşedinte de Consiliu Judeţean, fişa postului tău este total diferită de cea a preşedintelui României, sunt planuri total diferite”, a răspuns, evaziv, fostul lider PNL.

Atribuțiile lui Bolojan, ca președinte interimar

În calitate de președinte interimar, Ilie Bolojan preia doar atribuțiile constituționale ale funcției, cu unele limitări, notează stirileprotv.

• 1.Reprezintă statul român pe plan intern și internațional
• 2. Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora
• 3. Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor
• 4. Poate adresa mesaje Parlamentului
• 5. Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului
• 6. Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului
• 7. Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate
• 8. Poate participa la ședințele Guvernului

Limitările președintelui interimar, conform Constituției, sunt următoarele:

• Nu poate dizolva Parlamentul
• Nu poate iniția un Referendum
• Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.

Citește și Un român a fost vizitat de trei ori în aceeași zi de polițiști la domiciliu, după ce l-a numit „milițian” pe Cătălin Predoiu, parafrazându-l pe Călin Georgescu: „Nu mai e nimic normal în țara asta. Aveți grijă de voi”