Procurori apropiaţi lui Kovesi, posibili candidaţi la şefia DNA. Cine ar putea fi noul procuror-şef al DNA după revocarea lui Kovesi

Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat, într-o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni, că în data de 9 iulie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA.

Potrivit Legii nr. 303/2004, procurorul general al PÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general DNA, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

După revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, Ministerul Justiției a anunţat că organizează în perioada 09 – 30.07.2018, selecția procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcția vacantă de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție. 

Potrivit anunţului MJ, procurorii pot depune cereri de înscriere, pentru funcția de conducere vacantă, până la data de 23.07.2018 (inclusiv), la Direcția resurse umane din cadrul Ministerului Justiției, București, str. Apolodor, nr. 17, sect. 5.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

Cererile de participare la selecție vor fi însoțite de următoarele înscrisuri:
a) dovada îndeplinirii condițiilor de vechime prevăzute de lege;
b) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri.
d) un curriculum vitae al procurorului, conform modelului comun european prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1021/2004 pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae;
e) minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea, în ultimii 5 ani;
f) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a procurorului participant la selecţie;
g) orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecţie și programarea interviurilor se vor afișa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 24.07.2018.

Procurorii participanţi la selecţie vor susține, în perioada 25 – 27.07.2018, un interviu cu ministrul justiției care constă în:
a) susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecție, sub următoarele aspecte:
prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție;
identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități în activitatea unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, întocmit de procurorul participant la selecție cu rolul și funcțiile Ministerului Public;
b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităților, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa în modernizarea managementului unității/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare, capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii;
c) prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
d) prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc.;
e) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care participă la selecţie.
f) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorul participant la selecţie.
În cadrul interviului, ministrul justiției este sprijinit de secretarii de stat din Ministerul Justiției.
Rezultatele selecţiei se vor afișa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 30.07.2018.

Într-o primă etapă, ministrul Justiției vine cu o propunere de candidat, pe care o înaintează CSM, pentru aviz. Conform Hotărârii CSM nr. 193 din 9 martie 2006, ministrul Justiției depune la CSM propunerea de candidatură, însoțită de mapa profesională a candidatului.

De menţionat că, potrivit legii în vigoare, preşedintele poate respinge orice propuneri ale ministrului Justiţiei, cu condiţia să facă publice motivele repingerii.

Potrivit Articolului 54., Presedintele Romaniei poate refuza motivat numirea in functiile de conducere prevazute la alin. (1), aducand la cunostinta publicului motivele refuzului.

Cine şi-ar putea depune candidatura pentru funcţia de procuror-şef al DNA

Potrivit unor surse România TV, trei procurori ar urma să-şi depună candidatura pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al DNA după revocarea Laurei Codruţa Kovesi.

Este vorba despre trei procurori apropiaţi al fostei şefe DNA Laura Codruţa Kovesi: procurorul Florentina Mirică, procurorul Anca Jurma, cea care ocupă în prezent funcţia de procuror-şef interimar la DNA, şi de procurorul Marius Iacob.

Sursa citată mai precizează că deocamdată la Ministerul Justiţiei nu a fost depusă deocamdată nicio candidatură pentru ocuparea postului de procuror-şef al DNA.