Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLRP) a început marţi seria de proteste la adresa conducătorilor Companiei Naţionale Poşta Română.
La prima pichetare a sediului CNRP din Bucureşti s-au prezentat 60 de persoane, nemulţumite de reducerile salariale. „Ne-au tăiat din salariu. Ne-au pus două zile nelucrătoare, dar noi am venit la muncă. Vor să ne restructureze”, a declarat la România TV unul dintre protestatari.
„Protestele se vor extinde la nivel naţional cu pichete în faţa prefecturilor (15 martie), pichete în faţa sediilor parlamentarilor care refuză să se implice în
soluţionarea problemelor cu care se confruntă CNPR (23 martie) şi cu un miting în Bucureşti programat pentru data de 29 martie 2012″, se mai arată în comunicat.
Concomitent cu începerea acţiunilor în teritoriu, în zilele de 15 şi 16 martie, sindicaliştii vor avea întâlniri cu parlamentarii din opoziţie şi din arcul guvernamental, iar rezultatele vor fi făcute publice în cadrul unor conferinţe de presă organizate la nivel local în 19 martie.
Sindicaliştii au trimis o adresă conducerii CNPR, arătând că angajaţii sunt nemulţumiţi de faptul că strategiile de organizare sau reorganizare a companiei au fost făcute „pe picior”, ceea ce a dus la o stare de „haos, de incertitudine, de nesiguranţă şi, pe alocuri, de nepăsare sau de indisciplină”, dar şi de faptul că, din 2010, nu s-au mai acordat majorări salariale, prime de Paşte şi de Crăciun.
„La cele de mai sus se adaugă şi alte motive care amplifică starea de nemulţumire din reţea şi transformă tensiunea socială în revoltă”, se mai arată în comunicat.
Sindicaliştii arată că sunt nemulţumiţi de decizia unilaterală de a reduce salariile tuturor angajaţilor cu 12 la sută, dar şi de cea privind prelungirea aplicării măsurii de tăiere a două zile din salariu pentru încă şase luni.
Compania Naţională Poşta Română (CNPR) a încheiat anul trecut cu pierderi de 4,3 milioane euro, în scădere cu 85% comparativ cu 2010, potrivit datelor operatorului poştal.
Bugetul de venituri şi cheltuieli al CNPR aferent anului 2011 prevedea că operatorul poştal va încheia cu un profit brut de 2,34 milioane de lei, la venituri totale de 1,51 miliarde de lei, potrivit HG 281/2011.
„Din august 2011, Poşta Română a înregistrat, lunar, profit, reuşind să încheie semestrul al doilea 2011 cu un profit brut de 3,7 milioane de euro. Deşi Poşta a încheiat 2011 cu o pierdere de circa 4,3 milioane euro, iar rezultatul de final de an este negativ, acesta trebuie pus în balanţă cu cifrele din 2010. Astfel, s-a reuşit diminuarea pierderilor, de la 28 milioane euro în 2010, la 4,3 milioane euro în 2011. Rezultatele sunt brute”, se arată într-un răspuns al CNPR la solicitarea MEDIAFAX.
Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, Poşta Română a încheiat anul 2010 cu pierderi de 120,99 milioane de lei (28,74 milioane de euro, la un curs mediu de 4,2099 lei/euro anunţat de Banca Naţională pentru 2010).
În decembrie 2011, operatorul poştal a consemnat un profit brut de 1,2 milioane euro, iar în prima lună a acestui an indicatorul a urcat la 1,4 milioane de euro.
„Performanţele se datorează măsurilor sistematice implementate de managementul companiei în direcţia reducerii costurilor, creşterii veniturilor şi diversificării portofoliului de produse şi prestaţii, precum şi desfăşurării consecvente a procesului de reorganizare a reţelei teritoriale”, se precizează într-un comunicat al CNPR.
Pentru 2012, Poşta Română va continua alocarea de resurse şi dezvoltarea de noi proiecte pe segmentele cu ritm accelerat de creştere, respectiv servicii financiare, e-commerce, curierat rapid şi publicitate prin poştă, în paralel cu îmbunătăţirea serviciilor prestate publicului larg şi asigurarea furnizării serviciului poştal universal pentru toţi cetăţenii.
CNPR este controlată de Ministerul Comunicaţiilor – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.
Operatorul deţine în prezent o reţea de peste 5.500 de subunităţi poştale la nivel naţional, distribuind săptămânal peste 11 milioane de trimiteri poştale.
La începutul lunii octombrie 2011, Guvernul a aprobat un memorandum cu privire la privatizarea Poştei Române prin majorare de capital social, cu un investitor strategic.
Potrivit documentului, statul va păstra pachetul majoritar de acţiuni la Poşta Română, dar şi-ar putea reduce participaţia până la 51% din titluri. În acelaşi timp, Fondul Proprietatea şi-ar putea reduce cota de participare la Poşta Română la 15% dacă nu va participa la majorarea capitalului.