POSTUL CRĂCIUNULUI 2019. Ce nu trebuie să mânânci 40 de zile. Tradiţii şi superstiţii pentru alungarea spiritelor rele

Postul Crăciunului ţine până în ziua de Ajun, inclusiv, 25 decembrie fiind prima zi în care credincioşii pot consuma alimente „de dulce”, precum carne sau lactate.

Ce nu trebuie să mănânci în Postul Crăciunului, care are 40 de zile

Potrivit calendarulortodox.ro, în acest post se obişnuieşte că toţi credincioşii să postească de carne, brânză şi ouă, în timp ce lunea miercurea şi vinerea se consumă mâncare fără ulei (de exemplu, cartofii fondanti) şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin. Mai mult, sâmbetele şi duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, peste şi vin.

Dezlegări în Postul Crăciunului, care are 40 de zile

Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri Biserica Ortodoxă praznuieste vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consumă untdelemn şi vin; iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie roşie atunci se face dezlegarea şi la peste. În zilele de marţi şi joi credincioşii pot consumă peste, vin sau untdelemn.

Se mănâncă untdelemn şi se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 şi 30 noiembrie, dar şi pe 4,5,6,7,9, 12, 13, 17 şi 20 Decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserica praznuieste Sfinţii mai importanţi.

Se face dezlegarea la peste pe când Biserica Ortodoxă praznuieste Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent dacă această sărbătoare va cădea miercurea sau vinerea. 

În ziua de Ajun se mănâncă abia seară şi doar: grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făînă şi poame deoarece cu seminţe a ajunat şi Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilor, care au prevestit şi aşteptat Naşterea Mântuitorului. De Crăciun, indiferent de ziua în care cade se mănâncă de dulce. 

POSTUL CRĂCIUNULUI: Tradiţii şi obiceiuri

Una dintre cele mai vechi datini din popor spune că astăzi, de lăsatul secului, trebuie adunate toate resturile de mâncare într-o faţă de masă, inclusiv oasele, şi aruncate spre răsărit deoa­rece se crede că astfel păsările nu vor mai strica ogoarele în anul următor. O altă datină spune că oalele trebuie lăsate cu gura în jos pentru ca oamenii să fie feriţi de pagubă sau de boală, iar dacă vremea va fi călduroasă, atunci primă­vara va cuprinde multe ploi. De altfel, credincioşii cred că ultima zi a postului, 24 decembrie, trebuie să fie ziua cu postul ce mai aspru când acesta se ţine până la înserat, iar atunci se mănâncă doar grâu fiert amestecat cu fructe şi miere. Uneori, postul durează până la răsăritul luceafărului de seară, care simbolizează steaua după care s-au ghidat magii când au găsit ieslea în care s-a născut Mântuitorul.

POSTUL CRACIUNULUI 2019: Ritualuri pentru atragerea ursitului

Prin tradiţie, fetele bătrâne care practică postul negru în această zi se vor căsători în anul următor, după Paşte. 

În multe zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor”. Respectarea acestui ritual aduce mai repede ursitul în viaţa tinerei.

Tot acum se oficiază ultimele nunţi din acest an, pentru că, după data de 15 noiembrie, până după Bobotează, nu se mai fac nunţi.

POSTUL CRĂCIUNULUI: Alimente care atrag sporul în familie

La masa festivă se consumă anumite alimente care atrag sporul: la aperitiv se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute, ştiut fiind faptul că, adesea, găina râcâie şi împrăştie chiar şi boabele. Ciorba de peşte este binevenită pentru ca în timpul postului să fim sprinteni precum peştii şi să înotăm tot timpul, fără să „alunecăm” în necazuri. La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală. 

LASATA SECULUI: Obiceiuri pentru alungarea spiritelor rele

De Lăsatul secului gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le aşază pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creştin. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i va ispiti pe creştinii din acea casă să renunţe la post.

În ziua sărbătorii, o altă tradiţie se referă la o interdicţie referitoare la treburile casnice ale femeilor : nu se spală, nu se ţese, nu se face curăţenie, pentru ca bolile şi paguba să nu intre în acea gospodărie.

În familiile numeroase cu mulţi copii, părinţii postesc pentru a-i proteja pe urmaşii lor de boli şi de accidente neaşteptate.