Postul Crăciunului 2020 este al doilea post ca importanţă după cel al Paştelui. Postul Nașterii Domnului este ținut cu strictețe de credincioșii în întreagă lume. Prin intermediul acestui post Dumnezeu ne da putință curățării trupești și sufletești
Acest post ține 40 de zile, începând pe 15 noiembrie și sfârșind pe 25 decembrie. În acest post se obișnuiește ca toți credincioșii să se abţină de la carne, brânză și ouă, în timp ce lunea, miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin, scrie calendarulortodox.ro. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, peşte și vin.
Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consumă untdelemn și vin; iar dacă este hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci se face dezlegarea și la peste. În zilele de marți și joi credincioșii pot consuma peste, vin sau untdelemn.
În ziua de Ajun se mănâncă abia seară și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame deoarece cu semințe a ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilor, care au prevestit Nașterea Mântuitorului.
Se mănâncă untdelemn și se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 și 30 noiembrie, dar și pe 4,5,6,7,9, 12, 13, 17 și 20 Decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserica prăznuieşte Sfinți importanți.
Se face dezlegarea la peşte în ziua în acre este prăznuită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, indiferent de ziua în care pică această sărbătoare.
De asemenea, credincioșii pot mânca peşte în zilele de luni, miercuri și vineri ale acestui post, doar dacă în aceste zile cade hramul bisericii de care aceştia aparţin.
Nu în ultimul rând, se face dezlegare la peste în zilele cu sfinți însemnați, dar și în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 Noiembrie și 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 Decembrie dacă zilele acestea cad Marți sau Joi. Cu atât mai mult, când Marțea sau Joia se întâmplă hramul bisericii.
Postul Crăciunului vine cu o mulțime de obiceiuri, superstiții și tradiții păstrate din moși-strămoși, care sunt respectate în continuare.
Spre exemplu, potrivit datinii, după Lăsatul Secului oalele în casă trebuie să fie așezate cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.
Așa cum spun bătrânii, vremea din postul Crăciunului este un indiciu care transmite cum va fi vremea în primăvara anului următor. Dacă vremea nu este foarte rea, se spune că primăvara va fi ploioasă.
Pe 21 noiembrie, când este sărbătorită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, dacă este senin, se spune că vara va fi secetoasă. Tot în această zi se dă de pomană pentru cei care au murit fără lumină şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi pentru ca în casa respectivă „să nu intre farmece”.
Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei, este ”Noaptea strigoilor”. Potrivit tradiției, se ung uşile și ferestrele cu usturoi pentru a alunga strigoii, iar vitele se apără cu mac şi sare. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin, iarna va fi prietenoasă, iar dacă sunt nori, vor fi zăpezi mari.
Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se gătește cu usturoi și nu se împrumută din casă.
Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, nu se lucrează în mină și nu se folosesc lucruri negre. De asemenea, femeile nu cos și nu opăresc rufe, pentru a nu se îmbolnăvi copiii. Acestora li se fac cruci pe frunte şi pe mâini cu miere şi dovleac, pentru a fi apărați de vărsatul de vânt.
De Sfântul Nicolae, considerat protector al femeilor și copiilor, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă.
Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează, se taie porcii şi se spune că toți membrii casei trebuie să vadă sângele porcului, pentru a fi apărați de boli și a avea noroc.
În Ajunul Crăciunului se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se piardă norocul.