Povestea celor 40 de mucenici

MUCENICI. Mulţi dintre ortodocşii de astăzi se bucură de dulceaţa mucenicilor sau de tăria vinului din cele 44 de pahare care ar trebui băute şi uită de seminificaţia religioasă a sărbătorii. Când conducătorul celor 40 de mucenici, Agricola, un cunoscut duşman al creştinilor, a aflat că aceştia nu vor să renunţe la religia lor le-a ordonat să îşi lase credinţa, informează agerpres.ro.

Mucenicii nu au ţinut cont de ordinul dat de Agricola. “Cum am luptat şi am biruit pe vrăjmaşi, pentru împăratul pământesc, tot aşa vom lupta şi pentru Împăratul ceresc, împotriva vrăjmaşilor Lui” a spus mucenicul cu gradul cel mai mare, Chirion. Pentru că nu a putut să-i convingă să renunţe la credinţă, Agricola a ordonat ca toţi cei 40 de tineri ostaşi să intre dezbrăcaţi în lacul Sevastia, care, în acea perioada a anului, era aproape îngheţat.

Mucenicii au fost arşi de vii

Unul dintre ei nu a rezistat şi a ieşit din apă, dar intrând în baia caldă cu care erau ademeniţi cei din lac a murit. Numărul mucenicilor s-a completat cu unul dintre temniceri care, văzând tăria martirilor, s-a declarat şi el creştin şi a intrat în lac, alături de ceilalţi. După ce au fost scoşi din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arşi de vii. Sărbătoarea populară a mucenicilor marchează începutul anului agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară, hotar între iarnă şi vară, între zilele aprige ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor.

Alte articole

Calendar ortodox 29 decembrie 2024. Sfinţii 14.000 de prunci ucişi de Irod. Rugăciunea pe care orice părinte trebuie să o rostească pentru copiii săi

Calendar ortodox 1 Decembrie 2024. Ce Sfânt de mare ajutor e prăznuit de Ziua Națională a României

Obiceiuri de mucenici

Astăzi se preparară sfinţişorii, tot astăzi este permisă beţia rituală atestată de tradiţia populară, care susţine că e bine să bei în această zi 40 de pahare de vin, aprinderea focurilor prin curţi şi grădini, purificarea oamenilor şi animalelor prin stropirea cu apă sfinţită. De asemenea, se bate pământul cu maiul pentru alungarea frigului şi scoaterea căldurii. Tot astăzi se poate afla norocul în noul an prin prepararea turtei de măcinici. În tradiţia populară românească, focurile care se aprind în dimineaţa zilei de Măcinici (imediat după miezul nopţii) reprezintă arderea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii. Focurile îndeplinesc mai multe funcţii: purificatoare, prin alungarea forţelor malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a noului an agrar, fertilizatoare, prin împrăştierea cenuşii în grădini, livezi.

Cele 40 de pahare

Obiceiul de a se bea în această zi 40 de pahare cu vin roşu este o reminiscenţă a unor vechi practici păgâne din antichitate. Oamenii considerau că vinul băut astăzi se transformă de-a lungul anului în sânge şi putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea atâtea pahare cu vin, trebuie să guste sau măcar să se stopească cu vin.