Povestea cutremurătoare a marelui artist român care a ajuns să cerșească pe străzi. Descoperă care a fost destinul lui Paul Gherman, pe care probabil l-ai văzut cel puțin o dată dacă ai trecut prin centrul orașului. Este acel bătrânel care încântă trecătorii cu muzica sa. Până acum, identitatea și povestea acestui personaj, care a devenit deja o legendă urbană, au rămas un mister pentru mulți.
Paul Gherman, în vârstă de 85 de ani, este numele acestui bătrân care după o viață de muncă a ajuns să cerșească. A fost un muzician renumit în Iași. Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la BZI, a dezvăluit că nu i-a plăcut prea mult școala în tinerețe, dar muzica a fost mereu pasiunea sa. A studiat mai multe instrumente, dar naiul a rămas preferatul său. Deși trăiește cu o pensie foarte mică, Paul nu cântă pentru bani, ci pentru a retrăi clipele când era sufletul petrecerilor.
Cu toate că se confruntă cu multiple probleme de sănătate și suferă de dureri cumplite, Paul Gherman nu se plânge. Își exprimă recunoștința de sute de ori față de cei care îi întind o mână de ajutor. Oamenii nu trec nepăsători pe lângă el; unii se opresc doar pentru a-i asculta muzica, în timp ce alții îl răsplătesc cu bani, conform relatărilor.
„Norocul meu știi care-i? Că nu mai am mult de trăit, așa că îmi ajung bănuții pe care-i mai strâng din ce îmi dă lumea. Am 86 de ani, n-am niciun dinte, la ochiul drept am cataractă, la urechea stângă am timpan din plastic, am un umăr, o mână și un picior rupt, deci aș putea spune că sunt făcut din bucăți. Dar la vârsta mea încă mă mai țin”, mărturisește bătrânul.
Artistul a făcut mulți bani din muzică, mai ales pe la nunți, dar recunoaște că nu a plătit la stat pentru pensie din ei. Acum, se luptă cu sărăcia, dar nu a renunțat la marea lui pasiune.
„Nașa mea de botez m-a sfătuit să mă duc la o școală de meserii, dar eu am ales conservatorul, pentru că știam că pot mai mult. Am făcut bani la viața mea din muzică, cu acordeon, saxofon și clarinet. Mi-am cumpărat casă cu banii făcuți la nunți și nu am dat nimic la stat. Știi care-i treaba cu muzicanții? Noi am tras în piept statul și el ne-a tras în piept cu pensia, deci pot să spun că suntem chit. Cu toate astea, am o pensie frumușică, cu care mă descurc, așa că nu am motive să mă plâng, în comparație cu majoritatea dintre colegii mei care au murit înainte să prindă pensia. Am făcut și școală la viața mea, am terminat conservatorul, deci am fost muzicant cu diplomă și de asta mai vin aici din când în când, vreau să mai aud cum suna tinerețea mea și să-mi aduc aminte de vremurile bune, când singura mea problema era că aveam prea multe petreceri”, destăinuie Paul, cerșetorul muziciant din Iași, cu nostalgie.