Povestea dezertării generalului de securitate Mihai Pacepa. Ofiţerul CIA: „Ar putea fi încă în viaţă”

Joseph Wippl, cu o carieră de peste 30 de ani în serviciile secrete americane, era ofiţer de operaţiuni detaşat în Republica Federală Germană (RFG) în 1978, atunci când Mihai Pacepa a abandonat una dintre cele mai importante misiuni: organizarea unui atentat în redacţia Radio Europa Liberă din Bonn, staţia cea mai virulentă împotriva regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu, relatează news.ro.

Episodul descris de Joe Wippl conţine detalii despre modul în care Pacepa a mers la Ambasada SUA din Bonn şi despre cum au decurs negocierile pentru defectare.

„Pacepa a intrat Ambasada Statelor Unite în Bonn care, de fapt, era poziţionată în Bad Godesberg (n.r. – district al oraşului Bonn) şi diferenţa este că acum, ca să intri într-o ambasadă americană, e ca într-o fortăreaţă. Dar atunci, oricine putea intra într-o ambasadă americană, iar el a urcat la cel de-al doilea nivel, la secţiunea politică şi a intrat într-un birou al unui ofiţer specializat în politică ca să dezerteze voluntar. Timp de patru-cinci zile au negociat”, povesteşte Joe Wippl în interviul pentru News.ro.

Joe Wippl povesteşte că el monitoriza, sub acoperire, toate discuţiile. „Eu monitorizam, sub acoperire, aceste întâlniri care aveau loc până târziu în noapte într-un bar din Koln… ajungeam acasă pe la ora 2 sau 3 noaptea, iar la finalul săptămânii i-am implicat şi pe germani în negocieri, pe cei de la BfV (Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei)”, îşi aminteşte Wippl despre misiunea din 1978, din Bonn.

Alte articole

Nicu Ceaușescu dezvăluie scandalurile din familia dictatorială: „Țipau una la alta de se auzea afară. Se certau ca țațele de bloc”

CTP: Dacă în anii `80 Ceaușescu l-ar fi avut la Casa Albă pe Donald Trump, ar fi fost fericit

Înainte să îl predea pe Pacepa nemţilor, ofiţerii spionajului american au creat un scenariu prin care generalul de securitate să pară că şi-a pierdut documentele în timpul unui jaf. Aşa putea să fie scos mai uşor din Germania.

”Ceea ce am decis să facem a fost să-i luăm hainele, portofelul, actele de identitate şi am creat acest scenariu în care el s-ar fi bătut pe malul Rinului. Malul Rinului din Koln este un soi de Cartierul Roşu din Amsterdam. Am fost acolo cu un prieten de-al meu şi eu trebuia să sun poliţia şi practic i-am împrăştiat documentele pe jos, apoi i-am aruncat costumul în Rin. Eu am sunat la poliţie şi am spus că are loc o încăierare. Vorbesc germana destul de bine, deci nu şi-ar fi dat seama că sunt american. Aşa că apoi am plecat pur şi simplu, iar Pacepa a zburat în SUA”, îşi aminteşte Wippl.

Potrivit acestuia, jurnaliştilor germani le-a luat o săptămână pentru a realiza că a fost o operaţiune specială.

„O săptămâna mai târziu, un jurnalist german pe care-l cunoşteam m-a sunat şi mi-a zis «Ai prins un peşte mare săptămâna trecută». Iar eu i-am spus că nu ştiu la ce se referă. Dar oricum a apărut în toată presa germană, o săptămână mai târziu şi presupun că cineva de la BfV, care este un fel de MI5 al Germaniei, a deconspirat povestea presei. În esenţă, din acest motiv pot eu să spun că «l-am omorât» pe Pacepa. Dar desigur că asta nu s-a întâmplat. El a scris o carte. A avut parte de un interogatoriu complet”, spune fostul ofiţer de informaţii american.

Joe Wippl mai spune că Pacepa ar putea fi încă în viaţă: „A scris o carte. Din câte ştiu, ar putea să fie încă în viaţă”.

Mihai Pacepa avea 50 de ani şi era general locotenent şi director adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) din cadrul Securităţii, în 1978, atunci când a dezertat, episod descris de Joe Wippl pentru News.ro. Pacepa era şi consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu, pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică.

În iulie 1978, Pacepa a fost trimis în RFG, unde ar fi urmat să aibă loc un atentat la redacţia Radio Europa Liberă. Alte surse susţin că Pacepa urma să ia legătura cu cancelarul Helmut Schmidt pentru un mesaj personal transmis de Nicolae Ceauşescu.

La 24 iulie 1978, generalul Mihai Pacepa a cerut azil politic. Jimmy Carter, preşedintele de atunci al SUA, i-a aprobat imediat cererea, iar câteva zile mai târziu, un avion militar american l-a transportat în secret în Statele Unite.