Află istoria impresionantă a lui Paul. Cine a trecut prin centrul Bucureștiului cel mai probabil l-a zărit măcar o dată pe bătrânelul care încântă trecătorii cu muzica lui. Până acum lumea nu a știut cine este acesta și care este povestea care se ascunde în spatele personajului devenit deja o legendă a orașului.
Citește și: Paul Georgescu, primul român care a traversat Canalul Bristol pe distanţa sa istorică
Bătrânul se numește Paul Gherman și acum a ajuns la onorabila vârstă de 85 de ani. El a fost un cunoscut muzician în Iași. Acesta le-a povestit jurnaliștilor de la BZI că în tinerețe nu prea i-a plăcut școala, dar muzica a fost și a rămas în mod constant pasiunea vieții lui. Din pasiune, a studiat mai multe instrumente, însă naiul a rămas favoritul lui. Deși are o pensie foarte mică, Paul nu cântă pentru bani ci pentru a-și aminti de vremurile în care era sufletul petrecerilor.
Paul Gherman nu se plânge, deși are multiple probleme de sănătate, iar durerile sunt infernale. Le mulțumește de sute de ori celor care-i întind o mână de ajutor. Oamenii nu trec nepăsători pe lângă el, unii se opresc doar pentru a-i asculta muzica, alții îl răsplătesc cu bani, mai scrie sursa citată.
„Norocul meu știi care-i? Că nu mai am mult de trăit, așa că îmi ajung bănuții pe care-i mai strâng din ce îmi dă lumea. Am 86 de ani, n-am niciun dinte, la ochiul drept am cataractă, la urechea stângă am timpan din plastic, am un umăr, o mână și un picior rupt, deci aș putea spune că sunt făcut din bucăți. Dar la vârsta mea încă mă mai țin”, mărturisește bătrânul.
Artistul a făcut mulți ani din muzică, mai ales pe la nunți, dar recunoaște că nu a plătit la stat pentru pensie din ei. Acum, se luptă cu sărăcia, dar nu a renunțat la marea lui pasiune.
„Nașa mea de botez m-a sfătuit să mă duc la o școală de meserii, dar eu am ales conservatorul, pentru că știam că pot mai mult. Am făcut bani la viața mea din muzică, cu acordeon, saxofon și clarinet. Mi-am cumpărat casă cu banii făcuți la nunți și nu am dat nimic la stat. Știi care-i treaba cu muzicanții? Noi am tras în piept statul și el ne-a tras în piept cu pensia, deci pot să spun că suntem chit. Cu toate astea, am o pensie frumușică, cu care mă descurc, așa că nu am motive să mă plâng, în comparație cu majoritatea dintre colegii mei care au murit înainte să prindă pensia. Am făcut și școală la viața mea, am terminat conservatorul, deci am fost muzicant cu diplomă și de asta mai vin aici din când în când, vreau să mai aud cum suna tinerețea mea și să-mi aduc aminte de vremurile bune, când singura mea problema era că aveam prea multe petreceri”, destăinuie Paul, cersetorul muzician din Iași, cu nostalgie.
Citește și: Lacrimi multe şi durere fără margini după moartea lui Paul, tânărul de 23 de ani care a ars de viu, pe câmp