Cu patru ani înainte de a se prăbuşi, regimul din România dădea semne că începe să se clatine, povesteşte fostul diplomat. ‘Când am coborât din avion (la Bucureşti n.red), în loc să găsesc prieteni, am fost întâmpinat de oamenii Securităţii, care voiau să-mi asigure protecţia foarte îndeaproape’, îşi aminteşte Liviu Bota, care atunci se remarcase prea mult şi deranja puterea.
Absenţa sa prelungită de la Geneva avea ulterior să ridice semne de întrebare, în timp ce presa elveţiană a început să scrie despre această ‘misterioasă dispariţie’. Pentru a linişti lucrurile, autorităţile de la Bucureşti au anunţat că Liviu Bota şi-a dat demisia din postul deţinut în cadrul ONU pentru că a fost promovat într-un post important din cadrul Ministerului român de Externe, potrivit Agerpres.
Dar minciuna era prea evidentă, iar comunitatea diplomatică s-a mobilizat, scrie Le Journal de Geneve în ediţia de duminică. La sediul ONU din New York a fost afişată o poză cu diplomatul român, în timp ce cancelariile străine s-au unit în demersul de a-l convinge pe Ceauşescu să-l elibereze pe Liviu Bota. Secretarul general al ONU, Javier Pérez de Cuéllar, preşedintele francez Francois Mitterand, dar şi cel american, Ronald Reagan, intervin personal. În paralel, serviciile secrete române încearcă să recupereze soţia şi fiica lui Bota, rămase la Geneva. Însă operaţiunea eşuează, întrucât ele au fost adăpostite într-un loc sigur de poliţia elveţiană.
În luna februarie 1988, Ceauşescu cedează presiunilor comunităţii internaţionale. După ce a relaxat regimul de supraveghere a diplomatului aflat în arest la domiciliu, îi dă în final acestuia permisiunea să revină la Geneva.
Telegramele diplomatice
Cum anul acesta se împlinesc 25 de ani de la căderea dictaturii comuniste, Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva şi organizaţiile internaţionale cu sediul în Elveţia i-a invitat pe Liviu Bota şi pe Sergiu Celac, primul şef al diplomaţiei române după căderea lui Ceauşescu, să vorbească în faţa unui public alcătuit din tineri funcţionari şi studenţi români. Evenimentul a avut loc miercurea trecută, când au fost prezentate şi telegrame diplomatice de la acea vreme, recent desecretizate, scrie Agerpres.
Citeşte şi Secretul MACABRU pe care l-au ascuns Ceauşeştii. Pe cine a OMORÂT dictatorul cu mâinile lui…
Una dintre aceste telegrame relevă eforturile depuse de reprezentanţele diplomatice ale României la Berna şi Geneva de a convinge Partidul muncitorilor elveţieni şi Partidul socialist elveţian să participe la Congresul PCR. Cei care au redactat atunci nota subliniază că absenţa reprezentanţilor acestor formaţiuni la congres ar putea transmite un semnal negativ. Liviu Bota a dezvăluit de asemenea că, după incidentul în care el a fost implicat, autorităţile elveţiene i-au refuzat lui Ceauşescu viza când acesta a dorit să vină în Elveţia pentru îngrijiri medicale.
Acest episod i-a consolidat lui Bota poziţia în cadrul ONU, unde a desfăşurat o carieră strălucită până când s-a retras la pensie şi s-a stabilit tot în Elveţia, pe malul lacului Leman.