Prazul sălbatic cu gust de usturoi a fost descoperit la Buzău. Leguma va fi prezentată în premieră la Congresul European de Horticultură

Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) va prezenta în premieră la Congresul European de Horticultură prazul sălbatic cu gust de usturoi descoperit în Pădurea seculară Crâng, o specie pentru prima oară biobancată în anul 2019, studiată timp de 5 ani, având un potențial ridicat de producție și reszistentă la agenții patogeni.

În perioada 12  – 16 mai, se va desfășura Congresul European de Horticultură, la București, sub înaltul patronaj al Academiei Române, organizat de Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi Societatea Română a Horticultorilor, în parteneriat cu Senatul, Camera Deputaţilor, Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Afacerilor Externe, Primăria Municipiului Bucureşti, EUFRIN (European Fruit Research Institute Network), EUVRIN (European Vegetable Research Institutes Network), ICA Regional Network for Central and South Eastern Europe şi OIPA PRODCOM.

Citește și: Bergamota, fructul care reduce colesterolul. Care sunt românii care nu o pot folosi

„BRGV – Buzău participă la cea de-a 5-a ediţie a Congresului European de Horticultură, organizată de către Societatea Internaţională de Ştiinţe Horticulturale (ISHS). Acest eveniment important are loc odată la patru ani şi este o ocazie unică pentru cercetători, profesionişti şi pasionaţi de horticultură să se întâlnească, să împărtăşească idei şi să descopere cele mai recente inovaţii din domeniu. Ne aşteptăm la prezentări captivante, dezbateri stimulante şi oportunităţi de networking remarcabile, toate desfăşurate într-un cadru profesional şi academic superior”, informează BRGV.

Alte articole

Două persoane carbonizate, găsite într-o mașină incendiată în Buzău. Polițiștii fac cercetări pentru omor

Cutremur în România, joi seara. Seismul s-a simțit și în București, primele informații de la INFP

BRGV va prezenta, în cadrul congresului, cinci lucrări științifice pe care autorii le vor expune cercetătorilor care vor lua parte la eveniment.

„Cele 5 lucrările ştiinţifice propuse de echipa BRGV – Buzău în agenda Congresului European de Horticultură, pe lângă temele de studiu remarcabile, prezintă efortul şi dinamica excepţională ale agendei de cercetare din ultimii ani a instituţiei noastre. Titlurile propuse: ‘Evaluarea expresivităţii fenotipice a genotipului endemic de praz identificat în Pădurea seculară Crâng Buzău – România’, ‘Corelaţiile genotiop-fenotip ale colecţiei de bază Solanum Lycopersicum a BRGV’, ‘Evaluarea caracteristicilor cantitative ale genotipurilor de mazăre din colecţia de germoplasmă a BRGV’, ‘Identificarea principalelor compuşi bioactivi în genotipurile de Sideritis Bancate la BRGV’, ‘Cercetări asupra primei varietăţi de roşii Kumato înmulţite în România la BRGV’”, a transmis sursa citată.

Una dintre cercetări face referire la prazul sălbatic descoperit în Pădurea Crâng din municipiul Buzău.

„Este vorba despre o specie sălbatică de praz care se confundă uşor cu usturoiul pentru că mirosul duce spre usturoi şi totodată formează şi bulbili în sol, asemenea usturoiului. Botanic este praz, dar este interesant pentru că vorbim de o specie endemică, pe care o întâlnim în flora spontană şi poate fi folosit şi în alimentaţie sau în ameliorare, în obţinerea de noi soiuri. Ne-a atras atenţia faptul că acest praz se pare că are caracteristici distincte faţă de alte specii de praz sălbatic din Europa.

Are mai multe mijloace de înmulţire, pe deoparte prin bulbili de sol, dar sub bulbilii mari din sol formează un număr foarte mare de microbulbili, deci are o capacitate mare de înmulţire, o măsură prin care îşi asigură perpetuarea. Are 4-5 bulbili mari şi peste 200 de microbulbili. Formează şi microbulbili aerieni, respectiv planta face o inflorescenţă frumoasă, dar foarte rar cu seminţe.

Este interesant pentru că formează o singură inflorescenţă, asta se întâmplă doar la praz, ceapa formează mai multe tije. Prazul are gustul asemănător cu usturoiul, dar are tulpina mai înaltă şi nu este atât de usturat. Noi sperăm ca în timp să îl analizăm, pentru că se mai întâlneşte praz sălbatic în Cehia, Slovacia, Polonia, dar noi credem că este puţin deosebit cel de aici, astfel încât să îl înmatriculăm ca fiind un genotip specific românesc”, a declarat directorul BRGV, Costel Vînătoru, pentru Agerpres.

Citește și: Fructe uscate pe care să nu le mănânci niciodată dimineața, pe stomacul gol. Dau diaree și cresc glicemia

Prazul sălbatic a fost evaluat științific timp de cinci ani, după ce a fost descoperit în rămășița Codrilor Vlăsiei și poate fi introdus în cultura mare, fiind rezistent la boli și productiv.

„Pădurea Crâng este situată in intravilanul Municipiului Buzău, având o suprafaţă totală de peste 170 ha, fiind o rămăşiţă din vestita pădure Codrii Vlăsiei, cunoscută ca fiind cea mai veche pădure din Ţara Românească.

Specialiştii BRGV Buzău au realizat o evaluare a resurselor genetice ce compun biodiversitatea acestui areal, o atenţie deosebită fiind acordată unui genotip de praz sălbatic, ce şi-a păstrat cu mult succes puritatea şi identitatea aici şi care face obiectul prezentei lucrări. Resursa genetică a fost biobancată în anul 2019 şi timp de 5 ani a fost monitorizată şi evaluată.

Plantele au înălţimi cuprinse între 30 şi 70 cm. S-au întreprins lucrări de conservare ex situ, prin protejarea şi extinderea speciei în arealul său natural, cât şi in situ, materialul genetic vegetal fiind păstrat în celule cu atmosfera controlată pe termen mediu şi lung, în laboratoarele BRGV Buzău.

S-a constatat că în sistem de cultură intensiv, potenţialul de producţie este semnificativ mai mare, cu peste 30% comparativ cu mediul său natural şi prezintă o rezistenţă genetică sporită faţă de agenţii patogeni ce afectează specia. Specia a fost introdusă în lucrări intensive de ameliorare cu scopul obţinerii de noi creaţii biologice comerciale valoroase”, arată BRGV.

Echipa de autori şi co-autori este formată din cercetătorii Costel Vînătoru, Bianca Muşat, Matilda Popescu, Camelia Bratu, Geanina Negoşanu, Florin Burlan, Cristian Şomoiag, Violeta Ion, Rodica Mihaela Dinică şi Adrian Asănică.