Declaraţiile ministrului Cătălin Predoiu au fost făcute în cadrul şedinţei plenului CSM, în contextul luării în discuţie a solicitării judecătorilor Gabriela Baltag şi Evelina Oprina, membri ai Consiliului, de obţinere de la Tribunale, Curţi de Apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a evidenţei situaţiei dosarelor instrumentate de DNA, începând cu data de 1 februarie 2014 şi până în prezent.
Predoiu a susţinut vizavi de această cerere că în CSM se poate face o evaluare „pe simple statistici”, deoarece o analiză profundă nu este de competenţa Consiliului.
„În egală măsură, am toată empatia pentru orice persoană nedreptăţită în procese civile sau penale (…), iar legea română oferă căi procedurale pentru constatarea acestor încălcări şi repararea a prejudiciilor. Dar, dacă sistemul judiciar român nu reuşeşte, există şi CEDO. Mulţi cetăţeni au făcut apel la CEDO, inclusiv recent CEDO a dat câştig de cauză unei foste colege de-ale dumneavoastră, fost procuror-şef DNA. (…) Deocamdată, nu fac o culpă, dar e constatare că se aude o tăcere asurzitoare în CSM despre o faptă că unui fost înalt magistrat i-au fost călcate în picioare drepturi fundamentale, aşa cum a statuat CEDO. Sper să nu se transforme într-o tăcere prin care spuneţi şi alte lucruri. Sus drepturile, sus libertăţile, sus independenţa Justiţiei, absolut de acord. Dar nu pot fi de acord cu instrumentalizarea acestor valori fundamentale pentru a culpabiliza instituţii şi a o face oricum în afara cadrului legal al competenţelor instituţionale funcţionale sau de o manieră părtinitoare”, a transmis Predoiu.
Predoiu a completat că nu este cazul să se transforme CSM „într-o inchiziţie la adresa DNA”.
„Şi această cerere, care, poate, nu deliberat, dar pare că prezintă o cauză imediată şi o cauză finală şi nu aş vrea ca această cauză finală să fie implicit scopul urmărit şi o decredibilizare a DNA sau cel puţin a unei anumite perioade din activitatea DNA. Dincolo de competenţe funcţionale pentru evaluări jurisprudenţiale, care, repet, CSM-ul nu le are. Dacă o singură statistică, eventual şi manipulată implicit prin inacurateţea înregistrărilor pe care le avem, pentru că sistemul judiciar nu este digitalizat, şi ştiţi bine ce probleme avem cu statistica, spuneam dacă o singură statistică poate conduce la o concluzie corectă. Dincolo de competenţe, putem face o evaluare pe simple statistici fără să intrăm în profunzimea unor analize care nu ţin însă de CSM. Eu cred că nu este cazul să transformăm CSM într-o inchiziţie la adresa DNA. O instituţie care, cu plusuri şi minusuri ca orice instituţie, a dat lovituri serioase corupţiei din societate. Trebuie să recunoaştem – a adus servicii societăţii şi cetăţenilor”, a afirmat Cătălin Predoiu.
Laura Codruţa Kovesi a câştigat la CEDO procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA. Judecătorii CEDO susţin că România a încălcat drepturile procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin revocarea acesteia din funcţie înainte de încheierea mandatului.
„Art 6 (civil). Accesul la proces. Imposibiltiatea procurorului-şef de a contesta eficient încheierea prematură a mandatului. Nu au fost întrunite ambele condiţii ale testului Eskelinen. Lipsa controlului judiciar al legalităţii deciziei de revocarea, nefiind în interesul Statului. (….) Subminarea a dreptului esenţial al accesului la un proces echitabil.
Articolul 10. Libertatea de exprimare. Închierea prematură a mandatului procurorului-şef ca urmare a criticării reformelor legislative. Măsura atacată care nu urmăreşte un scop legitim. Criticile în contextul dezbaterii în interes public, nu conţine atacuri la adresa sistemului judiciar” precizează CEDO.
Judecătorii CEDO au constatat, cu unanimitate, că procurorului şef al Parchetului European i-au fost încălcate dreptul la un proces echitabil şi dreptul la liberă exprimare.
Citeşte aici întreaga decizie a CEDO.