„Prejudiciul nu e estimat, e calculat la punct şi virgulă, e 102 milioane şi ceva peste care reprezintă contravaloarea achiziţiilor de bunuri, de produse biocide neconforme de la Hexi Pharma de către unităţi sanitare din România. Multe spitale s-au constituti părţi civile, unele dintre ele şi-au retras constituirea de parte civilă ca urmare a recuperării sumelor de la Hexi Pharma. S-au retras după declanşarea cercetărilor în bună măsură produsele neconforme de la spitale şi ca urmare şi-au primit banii înapoi, unii şi-au retras constituirile de parte civilă. Au fost probleme logisitice care ţin de gestionarea unei cantităţi mari de informaţii inclusiv fizic în număr de file, număr de volume, am avut un ajutor important din partea unor ofiţeri de la IGPR. Cred că am reuşit să îl soluţionăm într-un termen rezonabil având în vedere cantitatea mare de date”, a declarat, marţi, Romulus Varga, şeful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), potrivit Mediafax.
Întrebat de ce persoanele fizice, respectiv pacienţii, nu se pot constitui părţi civile în acest caz, procurorul a precizat: „Pentru că a face legătura de cauzalitate între o anumită infecţie a unui anumit pacient şi un anumit produs neconform al Hexi Pharma folosit într-un anumit interval de timp la un spital e o sarcină cred imposibilă având în vedere că răspândirea infecţiilor nosocomiale nu ţine doar de utilizarea produselor biocide, de dezinfectanţi, sunt foarte mulţi factori care au relevanţă în materia asta şi e greu să desprinzi un anumit flacon de produs şi să îl legi de o anmită infecţie a unui pacient de la o anumită dată „.
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul General au finalizat cercetările şi au dispus, luni, trimiterea în judecată a firmei Hexi Pharma, pentru 340 de infracţiuni de înşelăciune, dar şi a directoarei Flori Dinu.
Astfel, S.C. Hexi Pharma CO S.R.L. a fost trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii a 340 de infracţiuni de înşelăciune, dintre care 7 cu consecinţe deosebit de grave, a infracţiunii de uz de fals (61 acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
Pe de altă parte, directoarea companiei, Flori Dinu, a fost trimisă în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 acte materiale) şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, iar Mihai Leva, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 acte materiale) şi pentru complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.
Citeşte şi Dosarul Hexi Pharma, trimis în judecată
„În perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, inculpata S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă. Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, inculpata S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri – fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă – în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, remis luni seară MEDIAFAX.
Procurorii susţin că între 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, compania a înlesnit „cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate, a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)”.
În ceea ce o priveşte pe Flori Dinu, Parchetul General susţine că „în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, inculpata DINU FLORI, în calitate de director general al persoanei juridice inculpate, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de către S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L., asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)”.
Flori Dinu mai este acuzată că, între 4 februarie 2014 – 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată, respectiv fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă, folosite de societatea inculpată la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, „prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide”.
În ceea ce-l priveşte pe Mihai Leva, şef de producţie în cadrul firmei, procurorii susţin că „în intervalul 14 iulie 2012 – 16 mai 2016, inculpatul LEVA MIHAIL, în calitate de şef de producţie în cadrul firmei inculpate S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L., a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, ajutând astfel înlesnirea cu intenţie a nerespectării de către membrii personalului medical de specialitate, a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)”.
Acesta este acuzat de asemenea că a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate, din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de societatea inculpată la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor.
„În rechizitoriul întocmit procurorii au reţinut că produsele S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. au fost, în perioada analizată, necorespunzătoare atât sub aspectul indicaţiei din etichetă (şi implicit din avizul Comisiei Naţionale pentru Produse Biocide, de plasare pe piaţă a produsului) referitoare la concentraţia de substanţă activă, cât şi sub aspectul eficienţei biocide în conformitate cu standardele în materie. Totodată, probatoriul administrat în cauză a relevat că această combinaţie de factori a fost nefastă pentru sistemul sanitar din România, în condiţiile în care menţionarea în oferta comercială a S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L a unor concentraţii ridicate de substanţă activă, adeseori superioare produselor similare ale concurenţei, a făcut posibilă preferarea de către factorii de decizie din spitale a achiziţionării acestor produse în detrimentul altora. În acest mod, utilizarea în spitale, pe o perioadă îndelungată, a unor produse cu acţiune bactericidă, fungicidă, micobactericidă, virucidă, sporicidă şi tuberculocidă îndoielnică a creat premisa proliferării acestor microorganisme. Pe cale de consecinţă, au fost asigurate condiţiile dezvoltării rezistenţei antimicrobiene, în contextul consumului exagerat şi eronat de antibiotice din România”, potrivit sursei citate.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie menţionează că dosarul „nu deschide calea participării, în calitate de persoane vătămate sau părţi civile, a unor persoane care au contractat infecţii asociate asistenţei medicale, şi care au reuşit să obţină confirmarea faptului că în unitatea sanitară în care au primit îngrijiri s-ar fi folosit produse S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L”.
„În mod concret, din probele administrate a rezultat că, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, inculpata S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. a produs şi comercializat către numeroase unităţi sanitare 41 de produse biocide din grupa principală 1, dintre care 39 de produse, comercializate către 340 de unităţi sanitare, au fost neconforme sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide. Spre exemplu, în urma testării efectuate s-a dovedit faptul că produsul CLORHEXIN A conţine substanţele active declarate la autorizare, însă concentraţiile acestora sunt inferioare celor declarate, respectiv clorhexidină, în loc de 0,5% era în proporţie de 0,47%, etanol, în loc de 42% concentraţia era de 31,60% şi propan-2-ol, în loc de 28% este 16,10%. Din perspectiva eficienţei biocide, CLORHEXIN A a fost eficient la testările bactericide şi fungicide, însă produsul a fost ineficient pe partea de eficienţă micobactericidă şi tuberculocidă”, mai arată procurorii.
Un alt exemplu îl constituie substanţa Hexio Cid, produs promovat pentru utilizare la dezinfecţia şi curăţarea suprafeţelor şi echipamentelor medicale şi microaeroflorei, eficient şi pe Rotavirus, H1N1, Clostridium difficile, care în realitate nu conţine substanţele active declarate la autorizare, nefiind identificate la testarea efectuată (clorura de didecildimetilamoniu a fost identificată în concentraţie de 7,95% faţă de 15%, valoare declarată). Sub aspectul eficienţei bactericide şi fungicide, produsul HEXIO-CID supus testărilor s-a dovedit a fi ineficient fungicid, spun procurorii.
Totodată, procurorii au dispus clasarea cauzei faţă de Dan Condrea, acţionar la S.C. Hexi Pharma CO S.R.L. la data comiterii infracţiunilor, întrucât a intervenit deces.
Dosarul a fost trimis spre soluţionare Tribunalului Bucureşti.
Citeşte şi Maşinile lui Condrea, scoase la vânzare deşi sunt puse sub sechestru