PREMIERĂ în Parlament. ELENA UDREA, în cătuşe pentru a se apăra în faţa deputaţilor

DNA a solicitat, luni, un nou aviz pentru extinderea urmăririi penale şi pentru arestarea preventivă a Elenei Udrea în Dosarul GALA BUTE.

Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, cererile DNA vor merge la Comisia Juridică, care va elabora un raport, urmând ca votul final să se dea în plenul Camerei Deputaţilor.

Elena Udrea are dreptul teoretic, conform procedurii, să vină în faţa deputaţilor jurişti, însoţită de avocat, pentru a-şi susţine punctul de vedere. De asemenea, fostul ministru poate participa la şedinţa de plen.

Acest lucru s-a întâmplat şi în cazul primelor şase cereri avizate de Comisie, când Udrea a fost prezentă atât la lucrările Comisiei, cât şi în plenul Camerei Deputaţilor, când s-a dat aviz favorabil pentru toate solicitările.

Alte articole

Pe cine amenință Cristela? Soția lui Călin Georgescu a copiat celebrul gest făcut de Elena Udrea înainte de a ajunge după gratii

Cum arată acum Dorin Cocoș. La 63 de ani, fostul soț al Elenei Udrea este din nou celibatar

ELENA UDREA poate fi ARESTATĂ. Deputaţii au APROBAT toate cele ŞASE cereri DNA, într-o şedinţă-maraton

În condiţiile în care Elena Udrea se află în arest, aceasta ar urma să fie adusă la Parlament în cătuşe, o astfel de situaţie fiind o premieră în Parlamentul României. 

Întrebat dacă Elena Udrea va ajunge încătuşată în faţa Parlamentului, avocatul Marius Striblea a  răspuns: „Nu ştiu daca procedura presupune obligatoriu ca dna Udrea sa se adreseze Camerei. Poate să renunte la acest drept”.

Striblea a precizat că va discuta cu Udrea strategia pentru ceea ce urmează se aibă loc în Parlament. 

Analistul politic Bogdan Chirieac a declarat în schimb, la România TV, că a aduce pe cineva în cătuşe, în Parlament, este împotriva democraţiei.

„Eu nu vreau să o văd în cătuşe şi nu vreau să văd pe nimeni in cătuşe in Parlamentul României. A duce pe cineva in cătuse în Parlamentul României este împotriva democraţiei şi a drepturilor omului, categoric. În Parlamentul României, nu ai ce să cauţi în cătuşe. (…) Aşa ceva decredibilizează total Parlamentul României”, a spus Chirieac.

Ce prevede Regulamentul Camerei: „Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul Justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie”.

DNA cere un nou aviz pentru arestarea Elenei Udrea, în dosarul Gala Bute

Potrivit Regulamentului, preşedintele Camerei Deputaţilor anunţă cererea în plen şi apoi o trimite Comisiei juridice care trebuie să se pronunţe dacă cererea procurorilor este întemeiată sau nu.

Comisia are la dispoziţie 5 zile de la sesizare pentru a lua o decizie, care se adoptă cu voturile majorităţii membrilor săi, prin vot secret.

Etapa următoare este trimiterea cererii ministrului şi a raportului Comisiei juridice grupului parlamentar din care respectivul deputat face parte pentru un punct de vedere.

Elena Udrea, adusă în cătuşe la DNA, după extinderea urmăririi penale în dosarul „Gala Bute”

Termenul este tot de 5 zile. În cazul în care deputatul nu face dintr-un grup parlamentar, aşa cum este cazul Elenei Udrea, acesta poate depune un punct de vedere la Biroul Permanent.

Ulterior, raportul Comisiei juridice şi raportul grupului sunt supuse dezbaterii şi votului plenului Camerei Deputaţilor. „Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi”, prevede articolul 195, alineatul 8 din Regulament.

În dosarul Gala Bute, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

Elena Udrea a fost arestată pentru 30 de zile de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Microsoft. Decizia ICCJ nu este definitivă şi a fost contestată la aceeaşi instanţă.