Premieră în România: Medicii vor testa primul pancreas artificial

Medicii vor testa primul pancreas artificial, care va fi implantat unei femei de 34 ani ce suferă de zece ani de diabet insulino-dependent, a anunţat, marţi, profesorul Irinel Popescu, directorul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni.

Irinel Popescu a precizat că este pentru prima dată când se încearcă în România implantarea acestui dispozitiv cu insule pancreatice umane şi a doua oară în lume, intervenţia fiind realizată pentru prima dată în Germania.

Profesorul Constantin Ionescu Târgovişte a precizat că dispozitivul va fi implantat unei femei de 34 de ani, insulino-dependentă de zece ani, care are un copil şi ar mai dori unul.

„Pacienta a acceptat să fac această intervenţie întrucât speră să scape de cele patru injecţii pe care trebuie să şi le administreze zilnic. Pe lista de aşteptare mai sunt încă patru pacienţi. Costurile intervenţiei sunt foarte mari, în jur de 200.000 de euro, dar aceste cinci intervenţii vor fi suportate de un consorţiu din care fac parte Germania, Israel, SUA şi România”, a mai spus profesorul Ionescu Târgovişte.

Alte articole

Mihai Leu, mutat într-o rezervă normală de la Spitalul Fundeni după ce a stat trei săptămâni la ATI. Ioan Andone: „A avut momente mai grele”

Detalii de ultimă oră despre starea de sănătate a lui Mihai Leu. Marele campion, diagnosticat cu cancer, a fost internat de urgenţă la Spitalul Fundeni

El a precizat că intervenţia are un grad de risc pe care pacienta şi l-a asumat, precizând că dacă operaţia nu va reuşi, aceasta va reveni la tratamentul iniţial.

„Dispozitivul se pune subcutanat, dacă nu merge, îl scoatem şi revenim la tratamentul iniţial”, a explicat Ionescu Târgoviste.

Profesorul Irinel Popescu a adăugat că, după cum se ştie, la nivel internaţional există mari speranţe legate de transplantul de celule.

„Dacă transplantul de organe întregi e deja pus la punct pentru inimă, ficat, rinichi, transplantul celular este într-o fază încă incipientă chiar şi la nivel internaţional. Transplantul cu celule ar putea fi o mare speranţă pentru pacienţii care au nevoie de susţinerea unor organe”, a mai spus profesorul Irinel Popescu.

Pancreasul artificial este un dispozitiv de marimea unei pudriere, în care se implantează celule pancreatice de la un donator şi care se introduce în organism. Cu ajutorul acestui aparat, pacienţii ar putea scăpa de injecţiile zilnice cu insulină.

Pancreasul artificial este realizat dintr-un dispozitiv de membrane biologice care au rolul unor filtre. Pentru început, medicii recoltează celule pancreatice din pancreasul unui donator aflat în moarte cerebrală. Acestea sunt apoi testate în laborator şi transferate în interiorul dispozitivului, unde există o soluţie extrasă din alge marine, care le protejează de atacul de respingere a celulelor sistemului imunitar.

Dispozitivul este implantat între piele şi muşchi şi intră astfel în contact cu ţesuturile organismului. Prin sistemul de membrane se va face transferul de nutrienţi: glucoza din sânge către celulele pancreatice şi invers, eliberarea insulinei, în sânge. Singura intervenţie externă care să ajute celulele pancreatice să funcţioneze este o injecţie cu oxigen, o dată pe zi.

Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni are un laborator de celule care se află în sediul Institutului Oncologic Bucureşti. Acesta are două componente, una pentru celule stem şi o alta pentru celule pancreatice.

„Speranţele noastre pleacă de la faptul că acest aparat poate funcţiona pentru un timp foarte lung, astfel că celulele pot rămâne mai mult decât rămân ele atunci când noi le injectăm în ficat, în vena portă şi pot să regleze glicemia mai bine decât injecţiile repetate cu insulină. Însă, izolarea celulelor pancreatice este un proces destul de complex, pentru că de la organul întreg, aşa cum îl ştim, se ajunge la a separa doar insulele, deci acele celule care produc insulina. Cu ajutorul unui aparat inventat de un cercetător american de origine italiană, Camillo Ricordi, aşa-numitul aparat Ricordi, se ajunge să obţinem un extract de celule, nu neapărat numai insule, ci toate tipurile de celule pe care le conţine pancreasul şi care sunt puse mai departe într-un separator, de fapt o pompă centrifugă şi care separă prin centrifugare insule. Acestea sunt celulele care ne interesează, acestea sunt insulele care produc insulina. Pe tot acest parcurs există un proces de evaluare calitativă, se numără insulele pentru că este important sa fie un anumit număr”, a precizat Irinel Popescu.

Tot acest proces se produce într-un mediu supra-steril, pentru a evita orice potenţială infectare a celulelor. Totodată se evaluează aspectul şi calitatea celulelor. În final, într-un incubator ele pot fi păstrate într-un mediu de cultură în care există chiar posibilitatea de a se înmulţi, deci de a obţine un număr mult mai mare de celule decât cel iniţial, care este estimat la aproximativ 5.000 de celule pe kilogram corp.

„Astfel, la un donator de 70 de kilograme ne aşteptăm la 350.000 de celule pancreatice”, a mai arătat directorul Centrului de Transplant Hepatic Fundeni.

Irinel Popescu a precizat că discuţia privind această intervenţie a început încă din primăvară.

„În primăvară am discutat despre intenţia de a incapsula aceste celule într-un aparat care ulterior să fie implantat unui pacient diabetic. Aparatul conţine o serie de filtre, care permit, pe de o parte, substanţelor nutritive din organism să ajungă la celule şi să le hrănească. Din afară se injectează permanent oxigen. Filtrele pe care le conţine aparatul, teoretic, evită agresiunea imunologică şi protejează celulele care secretă insulina de efectele nedorite ale agresiunii imunologice”, a adăugat medicul.

Potrivit specialiştilor, în cazul în care testările clinice vor fi pozitive, speranţele pentru viitor sunt foarte mari.

„Cea mai mare speranţă se leagă de posibilitatea de a substitui celulele umane cu celule de la animale transgenice, în mod particular de la porc transgenic, care ar permite fabricarea pe scară industrială a acestui aparat. Sunt foarte multe precauţii care trebuie luate şi totdeauna primează siguranţa pacientului. Acest întreg proces tehnologic are destul de multe puncte sensibile, or în măsura în care nu sunt toate acoperite, nu este bine să ne grăbim, implantarea clinică putând fi amânată. Se poate ajunge la acest pas doar atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile în deplină securitate”, a continuat profesorul Irinel Popescu.

El a mai spus că, din punct de vedere tehnologic, respectiv al procesului de preparare a insulelor, procedura este în momentul de faţă destul de bine pusă la punct la Institutul Fundeni.

„Au fost pacurşi paşii tehnologici ai acestui program. Avem emoţii pentru etapa clinică. Dacă totul reuşeşte şi dacă aceste insule corespund calitativ, incapsularea va avea loc în cursul acestei seri şi transplantul în cursul dimineţii de mâine. Este pentru prima dată când se face un astfel de transplanat în România şi a doua oară în lume, prima intervenţie fiind în Germania”, a adăugat Irinel Popescu.

În România sunt peste 200 de mii de diabetici dependenţi de insulină, printre care şi câteva mii de copii.