„Există o listă mai largă de circa 100 de pacienţi, în care sunt incluşi şi aceşti 30 de pacienţi care au indicaţie imediată de transplant, este o listă lărgită care cuprinde pacienţi cu insuficienţă cardiacă în stadiu mai avansat, dar care sunt compensaţi prin metode convenţionale, deci cu medicaţie. (…) Suntem în curs de a implementa aceste proceduri noi în clinica noastră care constau în introducerea unui dispozitiv intrapericardic, care să asigure această funcţie a inimii, putem să spunem o inimă artificială, un dispozitiv de asistare a circulaţiei pentru că inima rămâne pe loc. Şi suntem foarte aproape de a face acest lucru. Va fi o premieră naţională, pentru că în România nu se mai face acest lucru”, a arătat dr. Suciu, potrivit Agerpres.
Potrivit doctorului, acest dispozitiv se introduce printr-o procedură cardiovasculară în interiorul ventriculului stâng şi acesta absoarbe tot sângele din ventricul punând în repaus muşchiul inimii care nu face faţă acestei sarcini.
Vezi: Obiceiuri dăunatoare pentru sănatatea inimii tale
„Este preluată practic activitatea ventriculului stâng, practic printr-o proteză se introduce în aortă, este o pompă care asigură o funcţionare şi un debit cardiac de aproximativ 7-8 litri pe minut, cât are nevoie un adult pentru a avea senzaţia de bine. Această pompă vine să suplimenteze partea prin care inima nu poate să o asigure”, a spus dr. Horaţiu Suciu, care a precizat că România este singura ţară din zonă în care nu se face acest lucru.
Acesta a precizat că în Germania procedura a fost introdusă din anii 2007-2008, iar acum acolo se implantează 800 de dispozitive şi de fac 400 de transplanturi de cord, în Ungaria procedura s-a introdus în 2012, în Serbia în 2013, în Croaţia şi în alte state din Vest din anii 2007-2008.
„Este absolut necesar ca România să facă acest lucru. (…) Planurile noastre sunt mari în toate domeniile, inclusiv în partea asta de transplant, dar activitatea clinicii şi activitatea noastră şi obiectivele noastre sunt mult mai mari”, a precizat Horaţiu Suciu.
Doctorul a subliniat că deşi în evidenţe figurează circa 100 de pacienţi cu probleme cardiace grave, numărul real al acestora este mult mai mare.