Textul transpune în lege prevederile acordului încheiat de şeful în exerciţiu al Guvernului cu Bruxellesul. ”Preconizăm să începem procesul înainte de Crăciun şi o vom face în conformtitate cu Constituţia”, în coordonare cu preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului britanic, care urmează să fie ales marţi, a precizat el. Guvernul Johnson este convins că va putea obţine după aceea un acord care să reglementeze pe termen lung relaţiile economice şi comerciale între UE şi Regatul Unit.
Partidul Conservator (Tories) al lui Boris Johnson a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative de joi, ceea ce-i permite liderului conservator să organizeze plecarea regatului din Uniune la 31 ianuarie.
Este vorba despre primul text examinat de către noul Parlament. Adoptarea urmează să se încheie după sărbători, pentru a permite Parlamentului European (PE) să ratifice textul şi să ridice ultimele obstacole din calea divorţului, după 47 de ani de mariaj dificil şi trei ani de psihodramă care au urmat referendumului din 2016, relatează AFP.
Dispunând de o nouă majoritate fără precedent a conservatorilor de pe vremea lui Margaret Thatcher, Boris Johnson urmează să anunţe luni alcătuirea noului său Guvern remaniat, şi ocuparea a trei posturi vacante după alegerile de joi.
O remaniere mai importantă a Guvernului ar putea avea loc după data-limită de 31 ianuarie, odată asigurat Brexitul. De asemenea, fiecare dintre cei 650 de deputaţi va jura după aceea credinţă Coroanei.
Boris Johnson va putea să-şi prezinte joi programul legislativ, în cadrul tradiţionalului discurs al reginei Elizabeth a II-a, în vârstă de 93 de ani. Boris Johnson urmează să anunţe, cu această ocazie, o creştere a bugetului Serviciului Naţional britanic de Sănătate (NHS), potrivit Downing Street. Acest serviciu gratuit, căruia britanicii îi sunt foarte ataşaţi, a fost afectat de măsuri drastice de austeritate în timpul guvernelor conservatoare din ultimii aproape zece ani.
Premierul a exclus însă să ofere Scoţiei al doilea referendum pe tema independenţei regiunii, reclamat sus şi tare de premierul scoţian Nicola Sturgeon, în urma scorului bun pe care l-a obţinut în alegerile legislative partisul său separatist SNP. Refuzul lui Boris Johnson nu înseamnă ”sfârşitul afacerii”, a avertizat duminică la BBC Sturgeon, subliniind că Scoţia, care a votat în 2016 în proporţie de 62% să rămână în UE ”nu poate fi închisă în Regatul Unit împotriva voinţei sale”.
Brexitul schimbă datele problemei şi în Irlanda de Nord, aflată în prima linie a crizei Brexitului, din cauza poziţiei sale geografice. Republicanii, care susţin o reunificare cu Republica irlanda, au obţinut pentru prima oară mai multe mandate decât unioniştii în alegerle de joi. Cele două tabere urmează să-şi împartă puterea în virtutea Acordurilor de pace din 1998, însă în lipsa unei înţelegeri provincia britanică a rămas timp de aproape trei ani fără un Guvern local. Negocieri au început luni, la Belfast, în vederea unei ieşiri din blocaj.
Odată realizat Brexitul pe plan politic, la 31 ianuarie, Londra şi Bruxellesul urmează să înceapă negocieri dure în vederea ajungerii la un acord comercial care să le definească relaţiile după o perioadă de tranziţie prevăzută până la sfârşitul lui 2020.