Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.
Principalele responsabilități sunt legate de monitorizarea situației și coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru asigurarea funcționării tuturor serviciilor publice, a transmis Guvernul într-un comunicat de presă.
În cadrul întâlnirii s-a stabilit ca Ministerul Afacerilor Externe sî continue monitorizarea situației cetățenilor români din Ucraina și să convocae celula de criză inter-instituțională pentru sprijirea și acordarea de asistență consulară cetățenilor români din Ucraina.
„MAE avertizează că actualele evoluții de securitate se asociază cu un risc major de impredictibilitate, instabilitate și confruntări armate.
În acest context, MAE reamintește că, încă din data de 21 februarie a.c., a fost ridicat nivelul de alertă pentru Ucraina (Părăsiți imediat țara – http://www.mae.ro/travel-alerts/24945) și solicită din nou cetățenilor români să părăsească de urgență teritoriul acestui stat, precum și să evite orice deplasare în Ucraina.
MAE informează că personalul consular al misiunii diplomatice de la Kiev și al oficiilor consulare de la Cernăuți, Odessa și Solotvino este în contact permanent atât cu cetățenii români care și-au înregistrat prezența în Ucraina până acum, cât și cu liderii mediului asociativ românesc din această țară. Până la acest moment, 30 de cetățeni români au contactat MAE pentru informații legate de situația din Ucraina sau pentru a informa asupra deciziei de a părăsi acest stat.
De asemenea, MAE este în contact direct cu autoritățile române competente în vederea gestionării unor eventuale evacuări din Ucraina și menține legătura permanentă cu misiunile și oficiile diplomatice străine acreditate în România care au solicitat sprijin pentru acordarea de asistență consulară propriilor cetățeni.
MAE reia solicitarea către toți cetățenii români care se află în Ucraina să-și notifice, de urgență, coordonatele prezenței lor în Ucraina prin platforma www.econsulat.ro (https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza) sau contactând MAE la numărul de telefon 0040751084537. Această linie telefonică este dedicată cetățenilor români care se află temporar în Ucraina și care solicită protecție și asistență consulară din partea MAE”, a transmis MAE.
De asemenea, Guvernul a transmis că monitorizează și evaluează intrările și ieșirile de gaze naturale pe toate rutele din țară, pentru a a putea lua, în funcție de evoluția situației, măsurile necesare pentru a asigura continuitatea în aprovizionarea cu gaze naturale. România are suficiente stocuri de gaze din depozite pentru gestionarea perioadei sezonului rece.
Structurile guvernamentale responsabile sunt pregătite, totodată, să asigure măsurile necesare pentru o preluarea, la nevoie, a fluxurilor de refugiați.
Din acest grup de lucru fac parte ministrul Apărării, Vasile Dîncu, Externelor, Bogdan Aurescu, Finanțelor, Adrian Câciu, Internelor, Lucian Bode, Energiei, Virgil Popescu, Transporturilor, Sorin Grindeanu, Sănătății, Alexandru Rafila, Muncii, Marius Budăi, Secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, și șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi dimineaţă o operaţiune militară specială în regiunea ucraineană Donbas, el afirmând că scopul este apărarea oamenilor care sunt ţinta abuzurilor şi genocidului regimului de la Kiev.
Potrivit CNN, explozii puternice au putut fi auzite în apropierea capitalei Kiev.
Orașele Harkiv, Dnipro, Mariupol, Kiev și Odesa sunt doar câteva locurile vizate de atacurile rusești ce au început de joi dimineața. În afară de exploziile auzite lângă orașe, bombardamente ar mai fi avut loc și în apropiere de alte baze militare precum Chuguev, Myrohorod, Kramatorsk, Vasylkiv.
Citeşte şi: Rachete de croazieră rusești, surprinse cum zboară peste Ucraina. Tensiunile sunt la cote înalte – VIDEO
Armata ucraineană a anunțat joi dimineață că a doborât cinci avioane rusești și un elicopter în regiunea Luhansk, potrivit Reuters.
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a condamnat invadarea de către Rusia a teritoriului Ucrainei, care reprezintă „un act ilegal de agresiune, contrar principiilor dreptului internațional, consacrate de Carta ONU, Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, Carta Securității Europene și celelalte documente care definesc actuala arhitectură europeană de securitate”.
„În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ucrainei și reiterează susținerea pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale statului vecin.
Acțiunea Federației Rusiei nu este doar o încălcare gravă a principiilor dreptului internațional, ci reprezintă și o încălcare flagrantă a rolului său de membru permanent al Consiliului de Securitate, forul ONU ce acționează ca garant al păcii și securității în lume, precum și a angajamentelor asumate ca membru al comunității internaționale. Recurgerea la forță nu poate fi justificată în nicio altă circumstanță decât cele explicit și limitativ menționate în Carta ONU”, se arată în comunicatul Guvernului.
Premierul Ciucă a tranmis că „România este în contact permanent cu aliații și partenerii săi, atât în cadrul NATO, UE și al altor formate, precum și la nivel bilateral, și este pregătită să ia toate măsurile care se impun ca reacție la această agresiune armată, pentru protejarea securității întregii regiuni. De asemenea, va fi prioritară protejarea cetățenilor români aflați pe teritoriul ucrainean și asigurarea drepturilor și intereselor membrilor comunității române din Ucraina”.
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a făcut apel la calm pentru cetățenii României şi a subliniat că România, „ca stat membru NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și de întreaga solidaritate aliată care decurg din acest statut”.
„Guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu vor aplica, la nivel interinstituțional, toate măsurile pentru a gestiona în mod adecvat implicațiile acestei situații, pe toate palierele – inclusiv din punctul de vedere al eventualelor efecte economice, energetice sau din perspectiva migrației necontrolate”, a mai transmis premierul Ciucă.