Premierul Ciucă a anunţat marţi, în deschiderea şedinţei de Guvern, noi măsuri propuse pentru plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru operatorii economici.
„Aprobam in sedinta de astazi un nou set de masuri care sa vina in sprijinul cetatenilor si al economiei, astfel incat sa pastram locurile de munca si sa desfasuram activitatile economice in conditii de competitivitate. Astfel, pentru populatie, nimeni nu va plati mai mult de 0,8 lei pe Kw/oră si 0,31 lei kw/ora pentru gaze naturale, indiferent de consum.
Pentru consumatorii casnici cu un consum de pana la 500 kw/ora si 300 metri cubi la gaze naturale, se va plăti 0,68 lei per kw/ora la energia electrica si 0,22 lei per kw/ora la gaze naturale, cu toate taxele incluse.
Am decis de asemenea ridicarea nivelului de compensatie, pentru a lua cat mai mult din presiunea crizei enrgetice, astfel incat efectele sa fie resimtite cat mai putin de populatie si de economia nationala.
Pentru IMM-uri şi industria alimentara vom plafona preturile la 1 leu per kw/ora, TVA inclus, la energie electrica si 0,31 lei pe kw/ora la gaze naturale.”, a spus Nicolae Ciucă, în deschiderea şedinţei de Guvern.
Prevederile propuse în OUG de plafonare a preţurilor la energie:
Pentru consumul realizat în perioada 1 februrie 2022 – 31 martie 2022, preţurile la energie electrică şi gaze naturale se plafonează, pentru clienţii casnici, după cum urmează:
a) preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 0,8 lei/kWh, din care componenta de preţ a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,336 lei/kWh;
b) preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,31 lei/kWh, din care componenta de preţ a gazelor naturale va fi în valoare de maximum 0,200 lei/kWh.”
Ordonanța mai prevede pentru clienţii casnici „acordarea unei compensaţii unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice, şi în valoare de cel mult 40% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar, în cazul gazelor naturale”
Pentru consumul realizat în perioada 1 februarie – 31 martie 2022, prețurile pentru energie electrică și gaze naturale se plafonează pentru clienții non-casnici astfel:
a) preţul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh, din care componenta de preţ a energiei electrice va fi în valoare de maximum 0,525 lei/kWh;
b) preţul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,37 lei/kWh, din care componenta de preţ al gazelor naturale va fi în valoare de maximum 0,250 lei/kWh.
Componenta de preţ al energiei electrice și al gazelor naturale u includ TVA.
Plafoanele reprezintă preţul final facturat pentru clientul final, având incluse:
a) pentru energie electrică – componenta de preţ al energiei electrice, acciza, tarifele reglementate de transport şi distribuţie, serviciile de sistem, certificatele verzi, contribuţia de cogenerare de înaltă eficienţă energetică, costurile de furnizare şi TVA;
b) pentru gaze naturale – componenta de preţ al gazelor naturale, costul de transport, tariful de înmagazinare, acciza, tariful de distribuţie, costurile de furnizare şi TVA.
COMPENSARE
Pentru clienții casnici:
Diferenţa între preţul mediu ponderat pentru contractele de achiziţii în derulare cu livrare în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 ianuarie 2022, şi plafonul maxim de 250 lei/MWh, reprezentând preţul gazelor naturale, va fi compensată de la bugetul de stat.
Diferenţa între preţul mediu ponderat pentru contractele de achiziţii în derulare cu livrare în perioada 1 noiembrie 2021- 31 ianuarie 2022 şi plafonul maxim de 525 lei/MWh, reprezentând preţul energiei electrice active va fi compensată de la bugetul de stat.
Diferenţa între preţul mediu ponderat pentru contractele de achiziţii în derulare cu livrare în perioada 1 februarie 2022 – 31 martie 2022, şi plafonul maxim de 200 lei/MWh, reprezentând preţul gazelor naturale, respectiv 336 lei/MWh, reprezentând prețul energiei electrice, va fi compensată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei.
Pentru clienții non-casnici:
Diferenţa între preţul mediu ponderat pentru contractele de achiziţii în derulare cu livrare în perioada 1 februarie 2022 – 31 martie 2022, şi plafonul maxim de 250 lei/MWh, reprezentând preţul gazelor naturale, respectiv 525 lei/MWh, reprezentând prețul energiei electrice, va fi compensată de la bugetul de stat.
Excepții:
În perioada 1 noiembrie 2021 – 31 ianuarie 2022 va fi compensată diferenţa dintre preţul de achiziţie al energiei electrice/gazelor naturale şi plafonul de 525 lei/MWh al energiei electrice, respectiv 250 lei/MWh al gazelor naturale, aferent consumului clienţilor intraţi în portofoliul furnizorilor de energie electrică/gaze naturale în regim de ultimă instanţă în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 ianuarie 2022, pe durata regimului de ultimă instanţă.
Pentru clienții casnici, în perioada 1 februarie 2022 – 31 martie 2022 va fi compensată diferenţa dintre preţul de achiziţie al energiei electrice/gazelor naturale şi plafonul de 336 lei/MWh al energiei electrice, respectiv 200 lei/MWh al gazelor naturale, aferent consumului clienţilor casnici intraţi în portofoliul furnizorilor de energie electrică/gaze naturale în regim de ultimă instanţă în perioada 1 februarie 2022 – 31 martie 2022, pe durata regimului de ultimă instanţă.
Pentru clienții non-casnici în perioada 1 februarie 2022 – 31 martie 2022 va fi compensată diferenţa dintre preţul de achiziţie al energiei electrice/gazelor naturale şi plafonul de maxim de 250 lei/MWh, reprezentând preţul gazelor naturale, respectiv 525 lei/MWh reprezentând prețul energiei electrice, aferent consumului clienţilor non-casnici intraţi în portofoliul furnizorilor de energie electrică/gaze naturale în regim de ultimă instanţă în perioada 1 februarie 2022 – 31 martie 2022, pe durata regimului de ultimă instanţă.
AMENZI
Nerespectarea, de către furnizorii de energie electrică și gaze naturale, a dispoziţiilor legale constituie contravenţie și se sancţionează cu amendă cuprinsă ȋntre 20.000 lei și 200.000 lei.
DREPTURILE PĂGUBIȚILOR
Beneficiarii, clienți finali în calitate de consumatori afectați, ca urmare a unei cereri depuse de aceștia la furnizori sau ca urmare a constatărilor efectuate de autoritățile competente sau de furnizori, au dreptul la măsuri de remediere, după cum urmează:
a) recalcularea facturilor întocmite cu nerespectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și reemiterea acestora fără plata de accesorii determinate potrivit contractului de furnizare;
b) restituirea diferențelor de sume stabilite în mod eronat și achitate furnizorilor de energie electrică/gaze naturale, respectiv operatorilor de distribuţie care revând energie electrică clienţilor finali, într-un termen rezonabil ce nu poate depăși 5 zile calendaristice de la data constatării.
Recalcularea facturilor se realizează în termen de 15 zile de la momentul cererii depuse de consumator sau de la data constatărilor efectuate de autoritățile competente sau de furnizori, termenul de plată al facturii prelungindu-se cu această durată.
Sunt interzise perceperea de penalități și/sau sistarea furnizării pentru neplata facturilor întocmite eronat.
Şeful Guvernului, Nicolae Ciucă, s-a referit şi la măsurile de care beneficiază marii consumatori de energie.
„După cum ştie, în decembrie anul trecut au fost alocaţi 130 de milioane de euro pentru susţinerea acestora. La nivelul Ministerului Energiei se discută, în prezent, cu reprezentanţii Comisiei Europene în vederea continuării acestei forme de sprijin”, a completat Ciucă.
Premierul a subliniat că noul set de măsuri finalizat de Guvern se va aplica pentru lunile februarie şi martie, după consultările avute atât la nivelul coaliţiei de guvernare, cât şi cu partenerii sociali.
„Discuţiile ne-au ajutat să înţelegem mai bine dificultăţile cu care se confruntă cetăţenii şi economia şi să luăm măsuri mai bune, ţintite, pentru a interveni eficient, cu soluţii în această criză economică. În acest sens, am decis săptămâna trecută înfiinţarea Comitetului interministerial în domeniul energiei. Comitetul are ca obiectiv identificarea de soluţii în vederea limitării creşterii preţurilor la energie, având ca atribuţii principale stabilirea cauzelor creşterii preţurilor la energie şi evidenţierea posibilelor soluţii aplicabile pe termen scurt, mediu şi lung în vederea limitării creşterii preţurilor la energie”, a arătat Nicolae Ciucă.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul Ciucă a arătat că Executivul a luat deja o serie de măsuri pentru a se asigura că vor fi protejaţi de creşterea preţurilor la energie atât consumatorii casnici, cât şi sectoarele economice, o atenţie specială fiind acordată IMM-urilor.
„De asemenea, Guvernul urmează să adopte în şedinţa de astăzi o ordonanţă de urgenţă care să completeze măsurile de sprijin pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri, astfel încât să fie protejate locurile de muncă, iar firmele să-şi poată desfăşura activitatea în condiţii de eficienţă”, se precizează în comunicat.
Un alt subiect abordat a fost Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prim-ministrul subliniind că mediul de afaceri va fi un partener pentru Executiv în implementarea măsurilor prevăzute în cadrul PNRR, pentru a realiza investiţii durabile şi a obţine un grad ridicat de absorbţie a tuturor categoriilor de fonduri europene de care beneficiază România.
Totodată, referindu-se la componenta de dialog social, Nicolae Ciucă a declarat că Executivul a deschis un dialog atât cu reprezentanţii asociaţiilor sindicale, cât şi cu o parte a mediului economic, iar aceste întâlniri vor continua atât la nivel central, cât şi la nivel local, pentru a se ajunge la soluţiile cele mai bune şi eficiente pentru derularea optimă a afacerilor şi asigurarea stabilităţii locurilor de muncă.
„Politica fiscală a fost o altă temă abordată în cadrul întrevederii, premierul Nicolae Ciucă subliniind că reprezentanţii Executivului cunosc necesitatea asigurării unui sistem fiscal predictibil pentru cei care au afaceri şi fac investiţii în economie. De asemenea, s-a discutat despre măsurile de debirocratizare adoptate până acum de Guvern şi paşii care trebuie urmaţi, astfel încât acest proces să ducă la o digitalizare accelerată a instituţiilor publice”, conform comunicatului.
La întâlnire au participat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Niculescu, preşedinte de onoare al CNIPMMR, şi alţi reprezentanţi ai IMM-urilor şi, din partea Executivului, Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, reprezentanţi ai ministerelor Energiei şi Finanţelor, cât şi membri ai Cancelariei Ciucă.