Premierul Florin Cîţu prezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: „Prin reforma companiilor de stat se va opri sifonarea banilor” TOPUL investiţiilor pe sectoare

Premierul Florin Cîţu prezintă miercuri, de la ora 16, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, alături de vicepremierul Dan Barna, vicepremierul Kelemen Hunor și de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

Florin Cîţu

„Sunt foarte bucuros sa va anunt ca revenirea nostra bugetara a fost acceptata. Vestea buna este ca PNRR a fost acceptat de Comisia Europeana.

PNRR a fost depus luni, azi îl prezentăm în detaliu. Este un program foarte important pentru România. A fost lansat când eu eram încă ministrul al Finanțelor. A fost negociat de președintele Klaus Iohannis, iar anul acesta am avut 2 vizite la Bruxelles pentru a ne asigura că avem un plan bun.

Alte articole

Andrei Caramitru a publicat ideea salvatoare pentru români: „Copiii să muncească de la 16 ani, toată lumea să muncească până la 75 de ani”

Florin Cîțu, apariție spectaculoasă în nordul Capitalei, cu bolidul său de 100.000 de euro. Fostul premier a uitat de problemele cu legea și își vede mai departe de viață

Este vorba de 29,2 miliarde de euro pentru a construi 450 km de autostradă, sute de școli și de creșe, vom construi și renova zeci de spitale. Vom avea un spital construit în 2024.

Criza din sănătate a arătat foarte clar limitele sistemului de sănătate. Sunt 3 mari sectoare care primesc bani – transporturi, sănătate și educație.

De ce luăm și împrumuturi prin PNRR? România are nevoie acută de investiții. Aceste împrumuturi vor merge doar în investiții, nu în consum. Împrumuturile prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică. Toate aceste investiții se termină în 2026.

Componenta de reforme – toți din clasa politică o știm, că România are nevoie de reforme. În PNRR am pus date clare până la care vor avea loc reforme. Reforma sistemului de pensii – vrem un sistem de pensii bazat pe sustenabilitate și vom face asta. Reforma justiției – reparăm ce au făcut alții.  Reforma companiilor de stat – se va opri sifonarea banilor de la stat. Prin PNRR ne asigurăm că banii vor ajunge în toate colțurile României”, a spus Florin Cîţu.

Dan Barna

„Prin depunerea PNRR România accesează o resursă care va schimna semnificativ componente din statul român. Chiar dacă nu ar fi fost pandemia România ar fi avut nevoie de reforme. Acest guvern exact această asumare o are, de realizare a acestor reforme.

Faptul că UE alocă o sumă importantă pentru a ajuta țările să treacă mai repede peste efectele pandemiei e un instrument să nu mai invocăm scuzele invocate de 30 de ani când a fost vorba de reforme. Acest program ne obligă să reușim.

Câteva principii ale PNRR: distribuirea echitabilă, geografică, a fondurilor. PNRR e gândit să nu lase pe nimeni în urmă și să acopere toate regiunile.

Descentralizarea – autoritățile locale trebuie să-și dea dovada implicării și competenței. Resursele sunt la îndemâna lor pentru ca primarii și șefii CJ să dea dovada responsabilității. Autoritățile locale sunt parte a acestui program.

La final vom avea 2.000 de clădiri renovate și 1.500 de blocuri renovate. Sunt mii de clădiri care așteptau renovare seismică sau energetică. Nuca cea mai tare din PNRR este infrastructura. Am rămas consecvenți pe acaeastă componentă în program. Avem A7, 324 de km în zona cea mai văduvită, capetele de la A8.

Pe partea de transformare digitală, avem  8,5 milioane de cetățeni vor avea carte de identitate electronică, care nu ne fură sufletele, ne simplifică viața de zi cu zi.

Acest program, acele mii de pagini pe care le veți vedea ascund în spate mii de ore de muncă ale unor oameni care nu sunt cunocuți. Îi mulțumesc lui Cristian Ghinea că a avut ficatul și calmul de a duce la bun sfârșit un efort uriaș. Acele mii de pagini nu s-au scris singure.”, a declarat vicepremierul Dan Barna.

Kelemen Hunor

„România nu a mai avut de mult timp un plan de țară. Fără exagerare, putem spune că PNRR este un plan de țară, extrem de echilibrat, un plan socio-economic, care va garanta prosperitate pentru toți.

Dacă reușim să implementăm acest proiect vom construi o țară mai bună. PNRR va uni societatea și nu va dezbina pe termen lung.

Pentru banii din PNRR pentru unitățile administrativ-teritoriale, propunem 4 categorii de beneficiari principali: municipii reședință, muncipii, orașe și comune. Toate comunitățile vor fi susținute în mod echilibrat și corect prin PNRR, fără discriminare politică.

Educația va primi 3,6 miliarde de lei. Punem accent pe reducerea abandonului școlar, educație timpurie și la finalul acestor investiții vom crește cu cel puțin 10% numărul elevilor înmatriculați la liceele agricole, vor fi create 20.000 de locuri de recreere și lectură în școli, 20.000 de locuri în campusuri, 140 de creșe înființate și 10 centre de învățământ dual.”, a spus preşedintele UDMR.

Cristian Ghinea

Descarcă aici Planul Național de Redresare și Reziliență (12,5 MB)

Descarcă aici Anexele Planului Național de Redresare și Reziliență (61,1 MB)

Ministrul Proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunţat, luni, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost depus oficial la Comisia Europeană.

„Am trimis PNRR la Bruxelles, adică în sistemul informatic al Comisiei Europene. La ora 15.30 am terminat de upload toate cele 240 de fişiere care înseamnă acum PNRR, împărţit pe 30 de capitole (…) Este o muncă enormă pe care colegii mei din Minister au făcut-o, în ultima săptămână am stat aici până la 12 – 1 noaptea. Le mulţumesc tuturor pentru dedicare. Suntem aproape de capătul drumului. În acest moment, România are PNRR oficial depus”, a explicat ministrul Cristian Ghinea.

Anterior, premierul Florin Cîţu a anunţat că documentul oficial referitor la PNRR va fi evaluat de către CE pentru a fi trasată forma finală.

Citeşte şi: Ursula von der Leyen, mesaj în limba română: „Am primit PNRR-ul”

Cristian Ghinea a precizat că vor urma câteva luni de evaluare. Toate detaliile din document vor fi publicate şi prezentate oficial miercuri.

Potrivit sintezei, elaborată de ministerul condus de Cristian Ghinea, cea mai mare parte din cele 29,2 miliarde de euro pe care Guvernul speră să le obțină, s-ar duce în domeniul transportului (7,6 miliarde de euro).

Vezi cum ar putea fi împărțiți banii:

Managementul apei – 1,9 miliarde de euro

construirea de rețele de apă- 1630 km în localități cu peste 2000 locuitori
construirea a 2000 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în localități sub 2000 de locuitori
conectarea a 100.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național „Prima conectare la apă și canalizare”
Realizarea cadastrului apelor

Împăduriri și protejarea biodiversității – 1,3 miliarde euro

45.000 de hectare noi de pădure
actualizarea planurilor de management pentru 250 arii naturale protejate
10.000 hectare habitate naturale refăcute

Managementul deșeurilor – 1,1 miliarde euro

550 echipamente de monitorizare a poluării aerului
15 sisteme județene de gestionare a deșeurilor modernizate

Transport sustenabil(rutier, feroviar, metrou) – 7,6 miliarde euro

Autostrăzi:
434 de kilometri de autostradă construiți;
625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
45% din punctele negre ale siguranței rutiere eliminate;

311 km de cale ferată modernizată;
311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
110 km de cale ferată electrificată;
2534 km de cale ferată pe care viteza comercială crește cu 15% prin lucrări de reînnoire;
206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.

Diana Şoşoacă, insinuări suburbane în Parlament la prezentarea PNRR: „Lăsaţi, domnul Orban, că dumneavoastră nici un minut nu rezistaţi”

Metrou: 15.6 km de rețea nouă de metrou; 15 stații noi; 30 de rame

Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde euro

1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic
2.000 de clădiri publice reabilitate

Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen – 1,6 miliarde euro

Dezvoltarea de capacități electrice din surse regenerabile:
a) Eolian: +1.581 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020;
b) Solar: +2.031 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020

Cloud guvernamental și sisteme publice digitale interconectate – 2 miliarde euro

Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă
5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică
30.000 de funcționari publici instruiți digital
100 biblioteci finanțate ca HUB-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieții
65 structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice

Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii – 682 milioane euro

• Pensiile speciale sunt limitate
• Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor
• Reforme în politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilității fiscale.

Exemple de detalii incluse în reformă:
Îmbunătățirea administrării marilor contribuabili
Introducerea unui model mai transparent și orientat spre servicii al administrării taxelor
Implementarea analizei cheltuielilor în domeniul de sănătate și educație (vor urma și alte sectoare)
Introducerea unui proces de bugetare multi-anuală, mai ales pentru partea de cheltuieli

Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, și reforma companiilor de stat – 1,7 miliarde euro

4.000 de contracte de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor
280 de contracte de finanțare pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
Un Fond de Fonduri creat, pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes
Garanție de portofoliu pentru Acțiune climatică
10 institute de cercetare finanțate pentru excelență, printr-un proiect pilot
Reforma companiilor de stat

Fondul local pentru tranziția verde și digitală – 2,1 miliarde euro

Legislație pentru zonele metropolitane funcționale, pentru politica urbană a României, nouă strategie națională pentru locuire
Proiecte pentru mobilitate verde (autobuze electrice, piste biciclete, benzi dedicate, stații de încărcare) și pentru digitalizare în localități
Program pentru locuințe sociale și pentru tineret
3.000 de kilometri de trasee velo paneuropene

Turism și cultură – 200 milioane euro

12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate
8 muzee construite/reabilitate și puse în valoare
20 destinații turistice verzi vor fi certificate
15 milioane de turiști români și 4 milioane de turiști străini vor vizita țara, anual.

Fondul pentru spitale și pentru creșterea accesului la sănătate – 2,4 miliarde euro

3 reforme și 2 investiții
30 spitale extinse/renovate
200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal
3.000 de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate
10 secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).

Reforme în domeniul social – 233 milioane euro

centre de zi pentru prevenirea abandonului familial
venitul minim de incluziune
sistemul de tichete pentru formalizarea muncii

Reforma administrației publice, întărirea dialogului social și creșterea eficienței justiției – 137 milioane euro

Noua Strategie Națională Anticorupție, adoptată până la sfârșitul anului 2021
Noua Strategie privind dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025
Adoptarea „Legilor justiției”
Revizuirea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate
O creștere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate și administrate de ANABI
Implementarea a aproximativ 70% din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupție până la 31 decembrie 2025
Cadrul legal în domeniul integrității, actualizat până în anul 2024

România educată – 3,6 miliarde euro

2400 de elevi vor beneficia de sprijin să intre în programe de studiu în regim dual
50 de școli noi, neutre energetic
2.000 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
83.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
1150 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitatile de invatamant de nivel gimnazial si liceal
6.000 de școli care au primit resurse și tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării în format virtual
130 de creșe construite și operaționalizate