Premierul Florin Cîţu va prezenta miercuri PNRR în Parlament. Ce obiective legate de pensii, salarii şi investiţii îşi asumă Guvernul până în 2024

PNRR va fi prezentat de premierul Florin Cîţu, care va participa apoi la dezbaterea documentului. Ratificarea Tratatului va permite operaţionalizarea instrumentului de relansare economică propus de Comisia Europeană.

Potrivit prezentării oficiale de pe site-ul Ministerului Proiectelor Europene, Uniunea Europeană a decis să înfiinţeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027.

”Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face faţă provocărilor generate de Criza Covid19 şi consecinţele sale economice. Mecanism de redresare şi rezilienţă (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU şi are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă este de a oferi sprijin pentru investiţii şi reforme esenţiale în vederea redresării sustenabile şi pentru ameliorarea rezilienţei economice şi sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investiţii, economiile şi societăţile europene vor fi mai bine pregătite pentru provocările şi portunităţile tranziţiilor verzi şi digitale”, arată Ministerul.

Din cele 750 miliarde de euro destinate Next Generation EU, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR în vederea finanţării planurilor de redresare şi rezilienţă pe care le elaborează statele membre UE.

Alte articole

Parlamentul României, mai jenant decât o gala RXF! TikTok-erul Makaveli, înjurături şi discurs suburban de la pupitrul oficial! „Ascundeţi-vă soţiile!”

Gigi Becali a făcut circ în Parlamentul României. Gest reprobabil al deputatului AUR: „Nu ţi-e rușine? Ia dă, mă, telefonul ăla încoace! Eşti obraznic!” VIDEO

Bugetul MRR este constituit din:

A. granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro
B. împrumuturi de până la 360 miliarde euro

România ar urma să primească aproape 30 de miliarde de euro prin PNRR

În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant şi aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

”Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plăţile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie făcute până în decembrie 2026. Pentru utilizarea instrumentului de finanţare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) prin care îşi stabileşte domeniile prioritare de investiţii în scopul ieşirii din criză, relansării economice şi creşterii capacităţii de rezilienţă”, mai arată MInisterul Proiectelor Europene.

Planul de Relansare şi Rezilienţă pe care România l-a elaborate se constituie într-un Document Strategic ce stabileşte priorităţile investiţionale şi reformele necesare pentru redresare şi creştere sustenabilă, corelate tranziţiei verzi şi digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

”PNRR se referă la un pachet coerent de investiţii publice şi reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Ţară 2019-2020 . Aceste reforme şi proiecte de investiţii publice trebuie puse în aplicare până în 2026”, a mai transmis MInisterul, conform News.ro.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

Tranziţia spre o economie verde;
Transformarea digitală;
Creşterea economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă;
Coeziunea socială şi teritorială;
Sănătate şi rezilienţă instituţională;
Copii, tineri, educaţie şi competenţe.
Miniştrii români au negociat cu reprezentanţii Comisiei Europene diferite proiecte şi principii din PNRR, iar documentul oficial va fi depus luni.

Obiective asumate prin PNRR până în 2024:

– o creștere economică anuală semnificativ mai mare decât cea medie din UE și zona euro, pentru a accelera procesul de convergență
– reducerea deficitelor
– reîncadrarea economiei într-o politică fiscală sustenabilă pe termen mediu și lung
– reducerea costurilor de creditare și îmbunătățirea ratingurilor de țară
– creșterea coeziunii sociale prin reducerea sărăciei
– asigurarea coeziunii teritoriale prin legarea tuturor regiunilor istorice de București și de vestul Europei
– reducerea corupției și a impactului acesteia asupra mediului de afaceri
– îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice
– o tranziție corectă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon

Obiective politice:

– apropierea de intrarea României în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II) și Uniunea bancară
– intrarea în Schengen
– avansarea candidaturii la OECD

Reformele asumate în PNRR:

1. Pensiile. O reformă majoră care asigură echitate pentru cei cu venituri mici, dar și sustenabilitate pe termen mediu și lung pentru sistemul de pensii
2. Politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru creșterea veniturilor, optimizarea cheltuielilor
3. Companiile de stat. Revizuirea reglementărilor pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă, monitorizarea eficientă și controlul, cu accent pe performanță și responsabilitate
4. Salarizarea bugetarilor. Revizuirea sistemului pentru a limita viitoare creșteri ale anvelopei salariale
5. Banca Națională de Dezvoltare. Crearea și operaționalizarea băncii
6. Administrația publică. Un nou sistem de intrare în serviciul public și un cadru îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru pozițiile de conducere
7. Justiție. Modificarea legilor justiției și întărirea cadrului anti-corupție
8. Decarbonizarea transportului. Introducerea unui nou sistem de taxare a utilizării rețelei publice și promovarea transportului fără emisii de carbon
9. Energie regenerabilă. Reducerea utilizării cărbunelui, susținerea producției de hidrogen și baterii, reforma pieței de enegie
10. Alte reforme sectoriale:

– reforma venitului minim de incluziune
– reducerea tăierilor ilegale de lemn
– creșterea ratei reciclării
– adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim
– îmbunătățirea cadrului privind achizițiile publice

Citeşte şi: Petrecere de ziua lui Orban la Parlament. Invitații, surprinși încălcând măsurile impuse în pandemie. Cîțu: „Nu am văzut, nu pot să comentez, nu știu ce imagini aveți”