„Tot ceea ce vrem este un pic de aer pentru a respira, pentru a pune economia pe drumul cel bun şi pentru a creşte veniturile statului. Mai mult timp nu înseamnă automat mai mulţi bani”, afirmă el, potrivit Agerpres, în contextul în care urmează să efectueze la sfârşitul acestei săptămâni o vizită la Paris şi Berlin.
Reamintind eforturile deja depuse de Grecia şi de situaţia dificilă căreia trebuie să-i facă faţă, şeful guvernului grec dă asigurări că va face tot posibilul ‘pentru a menţine ţara pe linia de plutire’ în timp ce va pune în aplicare reformele.
„Vreau ca lucrurile să fie clare: nu cerem bani suplimentari, ne vom ţine angajamentele şi ne vom îndeplini obiectivele. Însă trebuie să relansăm creşterea, întrucât acest lucru ar permite reducerea deficitelor”, subliniază Samaras.
„Dacă Grecia este lăsată acum să cadă, incertitudinea pentru celelalte ţări şi vulnerabilitatea lor vor spori”, mai afirmă el.
Premierul elen consideră totodată că o ieşire a Greciei din zona euro ar fi ‘o catastrofă’. „Aceasta ar însemna cel puţin cinci ani de recesiune suplimentară şi un şomaj de peste 40%”, atrage el atenţia. În opinia sa, acest lucru ar fi ‘un coşmar pentru Grecia: un dezastru economic, tulburări sociale şi o criză fără precedent a democraţiei’, adaugă oficialul grec.
„Nivelul de trai în Grecia a scăzut cu 35% în ultimii trei ani. O revenire la drahmă ar însemna imediat că (nivelul de trai) ar scădea cu cel puţin 70%. Ce societate, ce democraţie poate supravieţui unui astfel de lucru?”, se întreabă şeful guvernului de la Atena.
Grecia, care a intrat în al cincilea an de recesiune, trebuie să realizeze economii de 11,5 miliarde de euro prin reduceri bugetare drastice şi prin reforme structurale. Antonis Samaras ar vrea să obţină o amânare de doi ani, prelungind de la 2014 la 2016 termenul limită pentru revenirea la echilibrul bugetar.
Germania refuză însă pentru moment orice renegociere a planului de ajutor şi a repetat în ultimele săptămâni că nu va lua nicio decizie înainte de publicarea unui raport al creditorilor internaţionali – UE, FMI şi BCE – reuniţi în Troica. Acest raport, care este aşteptat în septembrie, va evalua progresele reformelor adoptate de Grecia şi va fi decisiv în decizia de transferare a unei tranşe de ajutor suplimentar de 31,5 miliarde de euro.
Antonis Samaras urmează să se întâlnească miercuri, la Atena, cu preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, după care se va deplasa vineri la Berlin pentru o întrevedere cu Angela Merkel, cancelarul german, urmată, sâmbătă, de discuţii la Paris cu preşedintele francez Francois Hollande.
Pe de altă parte, potrivit unui înalt oficial din cadrul Ministerului elen de Finanţe, Grecia va trebui să facă economii suplimentare de două miliarde de euro în următorii doi ani pentru a îndeplini ţintele prevăzute de acordul cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi pentru a compensa impactul unor venituri fiscale scăzute.
Conform condiţiilor planului de ajutor de 130 de miliarde de euro convenit în martie, Atena trebuie să identifice reduceri de cheltuieli în valoare de 11,5 miliarde de euro – 5,5% din PIB – pentru următorii doi ani.
Însă valoarea totală a pachetului de ajutor este 13,5 miliarde de euro dacă se ia în considerare impactul advers pe care măsurile îl vor avea asupra economiei şi încasărilor fiscale, a precizat oficialul citat, rămas sub protecţia anonimatului.
„Pentru a ajunge la reduceri de cheltuieli nete de 11,5 miliarde de euro, trebuie să adoptăm măsuri fiscale cu o valoare nominală de 13,5 miliarde de euro”, a menţionat sursa, citată de Reuters.