Premierul Marcel Ciolacu anunță un nou succes răsunător al guvernării PSD: ”Am promis românilor că salariul mediu va depăși 1.000 de euro”

Câştigul salarial mediu net a crescut la 5.242 lei în luna iulie a acestui an, fiind mai mare cu 66 de lei, respectiv 1,3%, faţă de luna iunie 2024. Salariul mediu brut a ajuns în iulie la 8.580 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 100 lei (+1,2%), conform datelor publicate joi de Institutul Naţional de statistică (INS).

”Investiții – Locuri de muncă mai multe și mai bine plătite – Nivel de trai mai bun – Dezvoltare

Aceștia sunt pilonii centrali ai Programului meu prezidențial. Aceasta este Calea sigură pentru România! Am reușit să creștem salariul mediu net din România peste pragul de 1000 de euro și consolidăm acest plafon în fiecare lună!

La preluarea mandatului, câștigul salarial mediu net era de 4600 lei. Am promis atunci românilor că la 1 ianuarie 2025 câștigul salarial mediu net în România va depăși 1000 euro. M-am angajat să susțin continuu creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare a salariaților, pentru că venituri mai mari înseamnă o productivitate a muncii mai ridicată. Pe scurt, dezvoltare.

Alte articole

Klaus Iohannis a anunţat când va desemna noul premier al României. Marcel Ciolacu, propunerea PSD-PNL

Fabrica din România care produce după cele mai înalte standarde europene. Marcel Ciolacu, impresionat de ce a văzut

Institutul Național de Statistică a publicat azi datele privind câștigul salarial mediu net în România în luna iulie – 5242 lei adică 1055 euro. Este o #creștere de aproape 15% față de iulie 2023, provenită în special din sectorul privat. Dând la o parte inflația, INS mai arată o creștere a puterii de cumpărare medii de circa 9%, cel mai mare avans din ultimii 4 ani și jumătate.

Voi susține în continuare plata #corectă a #muncii în România, astfel încât, alături de investițiile masive realizate în acești ani, să ne apropiem în ritm accelerat de standardele țărilor europene dezvoltate.”, scrie Marcel Ciolacu.

Citește și: Creșterea nivelului de trai din România, confirmată de INS. Țara noastră a depășit șapte țări europene

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (13.052 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.054 lei).

Indicele câştigului salarial real a fost 108,9% în luna iulie 2024 faţă de luna iulie 2023, iar indicele câştigului salarial real a fost 100,7% în iulie 2024 faţă de luna iunie 2024.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 253,3%, cu 1,7 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna iunie 2024.

INS menţionează că în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei, precizează INS.

Totodată, în luna iulie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a aplicării prevederilor legale, acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-a datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Citește și: Ciolacu spune că fără măsurile luate de Guvern, inflația era azi de trei ori mai mare

Potrivit statisticii, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: 25,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv cu 18,4% în transporturi aeriene; între 7,5% şi 9,5% în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea altor mijloace de transport, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor din tutun; între 3,5% şi 7,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea de mobilă, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea produselor textile, alte activităţi de servicii, alte activităţi industriale n.c.a., comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, hoteluri şi restaurante, industria metalurgică.

Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2024 au fost cauzate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

Citește și: Premierul Marcel Ciolacu: Digitalizarea înseamnă o reformă autentică pentru administrație. Construim un sector public modern, sigur și eficient

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

Potrivit datelor INS, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat astfel: cu 19,0% în activităţi de editare, respectiv cu 9,3% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 3,0% şi 4,5% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), telecomunicaţii.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,3%), în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare, respectiv în administraţia publică (-0,4%).

Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+0,2%).

Câştigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor, precizează INS.

Citește și: George Simion îl ia peste picior pe Mircea Geoană după gafa cu Regele Mihai: „Îl califica bine Ion Iliescu”