Premierul Marcel Ciolacu: „Nu este cazul să ne pregătim de război”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat vineri la Baia Mare că „nu este cazul să ne pregătim de război”, precizare făcută în contextul unor declaraţii lansate în Marea Britanie despre posibilitatea producerii unui război în Europa generat de Rusia.

„Nu este cazul să ne pregătim de război”, a spus Marcel Ciolacu într-un răspuns scurt la întrebările adresate de jurnalişti despre reacţia României în acest context.

Generalul Patrick Sanders, şeful armatei britanice a spus că populaţia din Regatul Unit trebuie să fie pregătită să ia armele în mână într-un război împotriva Rusiei, fiindcă armata profesionistă din prezent este prea mică. Reprezentanţii Ministerului Apărării de la Londra au trebuit să precizeze că nu are planuri de recrutare, informează The Guardian.

Un avion militar rusesc cu 65 de prizonieri ucraineni la bord s-a prăbuşit în regiunea Belgorod. Preşedintele Dumei de Stat Viaceslav Volodin acuză Ucraina
La rândul său, liderul grupului PPE Manfred Weber a precizat că, în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă, că solicită europenilor să se pregătească de război fără sprijinul Statelor Unite şi să îşi construiască propria umbrelă nucleară, a relatat Politico.

Alte articole

Marcel Ciolacu, despre posibila demisie a lui Klaus Iohannis: „Nu am vorbit cu dânsul, iar la vrăjitoare nu merg”

Marcel Ciolacu modifică Ordonanța trenuleț: „Este o promisiune deja făcută”

Bloomberg: Putin ar fi luat legătura cu SUA şi ar fi transmis semnale că este dispus să discute despre Ucraina şi chiar să renunţe la pretenţia de neutralitate / Kremlinul: Informaţiile sunt absolut eronate. Nu corespund deloc realităţii

Kremlinul a negat vineri un articol al agenţiei Bloomberg potrivit căruia preşedintele Vladimir Putin ar fi „sondat terenul” în privinţa Statelor Unite dând semnale că ar fi dispus la negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina şi chiar ar putea lua în considerare să renunţe la unele cereri-cheie privind statutul de securitate al Ucrainei, relatează Reuters.

Bloomberg, care a citat sub acoperirea anonimatului două persoane apropiate de Kremlin, a scris, joi, că Putin „testează apele” pentru a afla dacă Washingtonul ar fi dispus să se angajeze în discuţii. Liderul de la Kremlin ar fi contactat Statele Unite prin canale indirecte.

Sursele Bloomberg susţin că Putin „ar putea fi dispus să ia în considerare” renunţarea la insistenţa sa privind statutul de neutralitate pentru Ucraina şi chiar să renunţe în cele din urmă la opoziţia faţă de o eventuală aderare la NATO – a cărei ameninţare a fost o justificare centrală a Rusiei pentru invazie.

Vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost întrebat de reporteri despre această ştire şi, în special, dacă Moscova este într-adevăr pregătită să renunţe la condiţiile sale privind neutralitatea Ucrainei.

„Nu, aceasta este o relatare eronată. Nu corespunde absolut deloc realităţii”, a declarat Peskov.  Şi oficialii americani au declarat că nu sunt la curent cu presupusele propuneri pe care le-ar fi făcut Putin părţii americane, care ar putea fi un balon de încercare, şi au spus că nu văd niciun indiciu că liderul rus este serios în ceea ce priveşte căutarea unei modalităţi de a pune capăt războiului, care a intrat într-o situaţie de blocaj pe câmpul de luptă, ce se soldează cu multe victime, în timp ce conflictul se îndreaptă spre al treilea an.

Aluziile privind o disponibilitate a Moscovei pentru discuţii – chiar dacă nesincere – ar putea contribui la semănarea unor disensiuni în rândul aliaţilor Ucrainei, izolând Kievul şi subminând eforturile preşedintelui Volodimir Zelenski de a obţine sprijin pentru propria sa formulă de pace, care solicită retragerea completă a Rusiei, a comentat Bloomberg.

Şeful forţelor armate ale NATO, declaraţie alarmantă: „Trebuie să ne pregătim de un conflict cu Rusia”
Persoanele apropiate Kremlinului au declarat pentru Bloomberg că semnalele au fost transmise oficialilor americani de rang înalt luna trecută prin intermediul unui intermediar pe care au refuzat să îl identifice. Potrivit acestora, Putin ar putea fi dispus să ia în considerare renunţarea la insistenţa privind statutul de neutralitate pentru Ucraina şi chiar să renunţe în cele din urmă la opoziţia faţă de o eventuală aderare la NATO. Dar acest lucru ar veni cu un preţ pe care Kievul l-a respins în mod categoric – acceptarea controlului Kremlinului asupra teritoriului pe care a ajuns să îl ocupe în ultimii ani, adică asupra a ceea ce reprezintă acum circa 18% din Ucraina, inclusiv teritorii confiscate după începutul invaziei sale de acum doi ani.

„Preşedintele Putin a declarat în numeroase rânduri că Rusia a fost, este şi va continua să fie deschisă pentru negocieri privind Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o întrebare adresată de Bloomberg News. „Suntem hotărâţi să ne atingem obiectivele. Şi ar prefera să le finalizăm prin mijloace diplomatice. Dacă nu, operaţiunea militară va fi continuată până când ne vom atinge obiectivele”, a declarat Peskov pentru Bloomberg.

Zelenski şi preşedintele elveţian Viola Amherd au anunţat la începutul acestei luni planuri de a organiza o conferinţă de pace la nivel înalt în Elveţia, în timp ce Kievul caută sprijin pentru proiectul său de restabilire a frontierelor Ucrainei din 1991. Zelenski a declarat că Rusia nu va fi invitată. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit marţi cu omologul său elveţian Ignazio Cassis la Naţiunile Unite din New York. Partea rusă a criticat „sprijinul nesăbuit al Bernei” pentru Ucraina, a declarat ulterior Ministerul de Externe de la Moscova.

„Ruşii, de la Putin în jos, au spus public că sunt gata să discute, de luni de zile”, a declarat Samuel Charap, politolog senior la RAND Corp. „Ar putea fi o capcană, o cacealma sau o încercare diabolică de a crea un punct comun. Sau poate fi reală. Până când cineva nu va testa această propunere, nu vom şti niciodată cu siguranţă”, a conchis el.