Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, întrebat cu ce procent ar trebui majorate pensiile, că la nivelul Guvernului nu va fi înaintat un procent până în momentul nu vor fi cifrele pe masă şi proiectul de buget pe anul viitor. Referitor la propunerea lui Rareş Bogdan de mărire a pensiilor cu 16% şi remarcile acestuia la adresa ministrului Finanţelor Adrian Câciu, şeful Executivului a catalogat-o ca fiind probabil „o dispută între doi oameni politici”.
„Am să vă răspund foarte simplu – indiferent de partidul al cărui lider suntem, avem totuşi responsabilitate faţă de cetăţeni să le comunicăm de fiecare dată onest şi în funcţie de posibilităţile pe care Guvernul le are. Ceea ce aţi menţionat dvs a fost probabil o dispută între doi oameni politici şi, la nivelul Guvernului, vă pot spune că nu vom avea astfel de enunţuri până în momentul nu vom avea pe masă cifrele şi proiectul de buget pe anul 2023. Aşa cum am făcut în 2022, când am adoptat două pachete de măsuri pentru a sprijini cetăţenii României, tot la fel vom face inclusiv pentru 2023 şi, în funcţie de decizia pe care o vom lua în coaliţie, vă rog să aveţi încredere că vă vom comunica”, a declarat Nicolae Ciucă, întrebat miercuri cu cât ar trebui să crească pensiile.
De asemenea, Nicolae Ciucă preciza, marţi, că în luna octombrie va exista proiecţia de buget pentru anul viitor şi atunci coaliţia va anunţa măsurile sociale pe care le va lua Executivul.
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a precizat că formaţiunea doreşte creşterea pensiilor cu 16% şi că ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, care a anunţat că a identificat resursele bugetare, trebuie să găsească formula de creştere a pensiilor.
În caz contrar, „pleacă acasă”, a subliniat Rareş Bogdan. Liberalul a adăugat că Adrian Câciu se împrumută la dobânzi mai mari decât fostul ministru al Finanţelor Florin Cîţu şi „negociază mai prost”.
Asociaţia CFA România: Sustenabilitatea sistemului de pensii trebuie să fie cea mai importantă temă a României în următorii 20-30 de ani
Asociaţia CFA România vine cu propuneri privind Proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, iar propunerea organizaţiei este de a compara nivelul de comisionare cu bunele practici din Europa, în paralel cu majorarea contribuţiilor la fondurile private de pensii Pilon II. Asociaţia arată că sustenabilitatea sistemului de pensii trebuie să fie cea mai importantă temă a României în următorii 20-30 de ani.
”Asociaţia CFA România consideră că o consultare temeinică a profesioniştilor din domeniile în care deţin expertiză relevantă este benefică atât instituţiilor şi organizaţiilor, dar mai ales consumatorilor de produse financiare. Având în vedere Proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor actve normative în domeniul pensiilor private, prin care se modifică coordonate importante în ceea ce priveşte funcţionarea fondurilor de pensii private, aflat în dezbatere publică până de curând, Asociaţia CFA România a realizat o serie de propuneri”, arată asociaţia.
Aceste propuneri vizează un viitor sustenabil pentru toţi pensionarii actuali şi viitori din România. Prima propunere este diversificarea investiţiilor portofoliilor fondurilor de pensii private. ”Un principiu de bază în vederea reducerii şi gestionării riscului aferent portofoliului fondurilor de pensii este cel al diverisificarii”, arată CFA.
Astfel, fondurile de pensii pot fi protejate de evoluţii nefavorabile ale preţului unor active din portofoliu, aşa cum se întâmplă în prezent în ceea ce priveşte valoarea titlurilor de stat deţinute.
“Spre exemplificare, în prezent în portofoliul fondurilor de pensii, peste 60% din deţineri sunt în titluri de stat emise de Guvernul român. Datorită concentrării pe un singur activ şi un singur emitent, valoarea fondurilor este afectată în mod negativ de evoluţia inflaţiei. Această majorare a inflaţiei a condus la creşterea ratelor de dobândă şi implicit la pierderea de valoarea a deţinerilor în obligaţiuni ale fondurilor de pensii. În lipsa diversificării, fondurile de pensii nu vor putea să obţină un randament superior inflaţiei într-un orizont mediu, ceea ce va fi în defavoarea participanţilor. De asemenea, în direcţia diversificării portofoliilor fondurilor de pensii private Pilon II sunt şi jaloanele asumate de România prin PNRR”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – vicepreşedinte, Asociaţia CFA România.
În aceeaşi idee, interzicerea investiţiilor fondurilor de pensii în fonduri private de capital (Private Equity) nu este o soluţie. Lichiditatea redusă a investiţiilor în Private Equity poate fi atenuată prin alinierea reglementărilor locale cu cadrul general European, conform Directivei 2011/61/EU (AIFMD) şi aderarea industriei la un set de standarde impus de Invest Europe, cea mai mare asociaţie de Private Equity din lume.
La nivel european, fondurile de pensii sunt cel mai important investor în fondurile de Private Equity (circa o treime din capital vine de la fondurile de pensii). Aproape toate fondurile de pensii din Europa au deja un program de investiţii în Private Equity sau sunt în curs de implementare.
O altă propunere este sustenabilitatea sistemului de pensii private pe termen lung.
Proiectul de Ordonanţă de urgenţă care propune eliminarea uneia din cele două surse de venituri pentru administratorii de fonduri de pensii, respectiv a comisionului aplicat pe contribuţiile plătite atât la Pilonul II cât şi la Pilonul III de pensii, concomitent cu noi cerinţe de modificări procedurale privind organizarea şi activitatea administratorilor aduce presiuni suplimentare în ceea ce priveşte activitatea de administrare a acestor fonduri de pensii.
”Nivelul comisioanelor de administrare ale fondurilor de pensii locale sunt printre cele mai mici din Europa, în condiţiile în care pentru majoritatea schemelor de pensii comsioanele de administrare se situează între 0,3% şi 1,5% pe an aplicate la activele aflate în administrare. Asta în condiţiile în care, în România, spre deosebire de alte ţări, tot administratorul suportă şi o serie de comisioane aferente activităţii de tranzacţionare a fondului, element neîntâlnit în practica internaţională”, spun reprezentanţii CFA România.
În opinia lor, există o contradicţie puternică între nivelul de complexitate din ce în ce mai ridicat al administrării unor portofolii de active diversificate, într-un mediu economic volatil, şi necesitatea de a asigura resurse corespunzătoare în activitatea de administrare.
“Asociaţia CFA România consideră că sustenabilitatea sistemului de pensii trebuie să fie cea mai importantă temă a României în următorii 20-30 de ani. Fără diversificarea portofoliului şi fără alocarea resurselor necesare, nu vom putea spera să degrevăm sistemul public de plata unui număr tot mai mare de pensii şi nu vom putea asigura pensia decentă. Fondurile de pensii constituie investiţii pe termen lung şi foarte lung, care ar putea susţine dezvoltarea pieţei de capital locale, dar şi proiecte de infrastructură şi afaceri româneşti”, afirmă Alexandra Smedoiu, CFA – preşedinte, Asociaţia CFA România.
Propunerea organizaţiei este de a compara nivelul de comisionare cu bunele practici din Europa, în paralel cu majorarea contribuţiilor la fondurile private de pensii Pilon II, având ca principal obiectiv buna funcţionare a sistemului.
”Totodată, propunem alinierea la practicile internaţionale de raportare a comisioanelor de tranzacţionare la nivel de fond, pentru a arăta o imagine fidelă şi pe baze comparabile a randamentelor fondurilor de pensii”, mai spune ea.
De asemenea, o altă propunere este adecvarea sancţiunilor aplicate la activitatea desfăşurată şi evitarea conflictului de interese în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
”Un principiu al dreptului european este cel al proporţionalităţii. Propunerea noastră se referă la corelarea cuantumului amenzilor cu faptele constatate, raportat şi la limitele acoperite de asigurările de răspundere profesională si veniturile salariale, pentru persoană fizică sancţionată. În forma actuală, proiectul de ordonanţă nu respectă principiul proporţionalităţii. De asemenea, considerăm că amenzile aplicate trebuie să constituie venit la bugetul de stat, pentru a înlătura orice percepţie de conflict de interese”, precizează ea.
Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). Asociaţia CFA România este una dintre cele peste 160 de societăţi membre ale CFA Institute, şi are misiunea de a promova interesele specialiştilor în investiţii şi de a menţine standarde ridicate de integritate şi excelenţă profesională. În prezent, Asociaţia CFA România are peste 260 de membri, deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA), sau candidaţi la unul din nivelurile de examinare. Comunitatea CFA mai cuprinde şi aproximativ 150 de candidaţi la unul din nivelurile de examinare. Profesioniştii care sunt membri ai Asociaţiei CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.
Titlul CFA este unul dintre cele mai prestigioase din lume în rândul profesioniştilor din domeniul financiar. Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.