Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi pentru „pentru contribuţii inovatoare la înţelegerea sistemelor fizice complexe”.
Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.
Fizica a fost primul domeniu menţionat de Alfred Nobel în testamentul lui din 1895. La finalul secolului XIX, mulţi considerau fizica ca cea mai importantă dintre ştiinţe şi, probabil, Nobel a văzut-o la fel. Propriile lui cercetări au fost strâns legate de fizică.
Premiul Nobel pentru Fizică este acordat de Academia regală de ştiinţe din Suedia. Între anii 1901 şi 2019 au fost acordate 113 premii Nobel pentru Fizică. Din total, 47 au fost acordate câte unui cercetător. Trei femei se regăseau până acum în lista laureaţilor: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) şi Donna Strickland (2018). Albert Einstein a fost recompensat în 1921.
John Bardeen este singurul om de ştiinţă care a primit Nobelul pentru Fizică de două ori. Cel mai tânăr laureate a fost Lawrence Bragg, în vârstă de 25 de ani – el a fost recompensat în 1915 împreună cu tatăl său. Cel mai vârstnic a fost Arthur Ashkin (96 de ani), laureat în 2018.
Sezonul Nobel 2022 va continua miercuri, cu premiul pentru Chimie. Laureatul premiului Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi. Urmează, vineri, anunţul câştigătorului premiului Nobel pentru Pace. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice, acordat în memoria lui Alfred Nobel, va fi anunţat luni, 10 octombrie.