Secretarul Comitetului de Medicină al Nobel, Thomas Perlmann, a făcut anunţul de la Institutul Karolinska, din Solna, zona urbană Stockholm din Suedia.
Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: secvenţierea genomului lui Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor de astăzi. El a făcut şi descoperirea senzaţională a unui hominidae necunoscut anterior, Denisova. Foarte important, Pääbo a mai descoperit că transferul de gene a avut loc de la aceşti hominizi acum dispăruţi la Homo sapiens, în urma migraţiei din Africa cu aproximativ 70.000 de ani în urmă. Acest flux străvechi de gene către oamenii de astăzi are relevanţă fiziologică astăzi, de exemplu, afectând modul în care sistemul nostru imunitar reacţionează la infecţii.
Anul trecut, cercetătorii americani David Julius şi Ardem Patapoutian au câştigat premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină „pentru descoperirea receptorilor de temperatură şi atingere”.
În ceea ce priveşte premiul pentru Medicină, între 1901 şi 2021 au fost acordate 112 distincţii Nobel. Până în prezent, 12 femei au primit Nobelul, iar cel mai tânăr laureat – Frederick G. Banting -, premiat pentru descoperirea insulinei, avea 32 de ani la momentul decernării premiului, în 1923.
Cel mai vârstnic laureat al Nobelului pentru Medicină, Peyton Rous, avea vârsta de 87 de ani, în 1966, când a primit distincţia pentru descoperirea oncovirusurilor.
Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.
Sezonul Premiilor Nobel va continua marţi, 4 octombrie, cu Premiul Nobel pentru Fizică, anunţul fiind făcut de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungl. Vetenskapsakademien, KVA), din Stockholm. Premiul Nobel pentru Chimie va fi anunţat, miercuri, de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungl. Vetenskapsakademien, KVA), din Stockholm.
Premiul Nobel pentru Literatură va fi acordat joi, 6 octombrie, de Academia Suedeză.