Presa notează că România s-a aflat pe prima pagină a știrilor și când Președintele Iohannis s-a adresat Adunării Generale a Națiunilor Unite la New York, cu drepturile omului ca temă principală.
În discurs, el a spus: „România rămâne ferm angajată în promovarea și protecția drepturilor omului la nivel mondial. Țara mea promovează imperativul combaterii discriminării și a discursurilor instigatoare la ură, inclusiv a antisemitismului. (…) România va continua să lucreze pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin urmărirea obținerii unui mandat la Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023 – 2025.”
Totuși, un subiect pe care președintele Iohannis nu l-a atins, remarcă jurnaliștii britanici, este abuzul asupra drepturilor omului în România, scos în evidență recent de către un tribunal de la Londra. Decizia Înaltei Curți de a nu-l extrăda pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu a fost bazată pe îngrijorările legate de sistemul juridic al României. Cazul lui Popoviciu a dezvăluit faptul că sistemul juridic românesc nu atinge standardele unui stat membru al Uniunii Europene. Curtea de Apel a spus chiar că lui Popoviciu i-au fost „refuzate în mod complet drepturile la o dreaptă judecată”.
„Aceasta este prima dată când Înalta Curte a concluzionat că extrădarea către un stat membru UE reprezintă un risc real de „refuz flagrant” al drepturilor Convenției ale solicitantului. Curtea londoneză a anulat ordinul de extrădare și a permis apelul”, notează presa britanică.
Procesul lui Popoviciu a fost condus la București de către judecătorul Ion-Tudoran Corneliu-Bogdan (Tudoran). După plângeri împotriva sa, Tudoran a fost investigat pentru abuz în serviciu. În iunie 2019, a cerut permisiunea să se pensioneze începând din octombrie. După ce presa a scris despre averea sa inexplicabilă, acesta a spus că vrea să se pensioneze mai devreme, în august, pierzând anumite drepturi din pensie. I-a fost permis să se retragă în septembrie 2019, însă un procuror nu l-a putut intervieva pe Tudoran în octombrie, deoarece, la acea dată, fostul judecător era deja internat într-un spital de psihiatrie.
La Curtea de Apel din Londra, Popoviciu a susținut că, timp de mulți ani, Tudoran „s-a comportat într-o manieră complet nejudiciară și a fost vinovat de acte de corupție” – în special în legătura cu doi oameni pe nume Pîrvu și Becali. „O trăsătură-cheie în pretinsa relație dintre judecătorul Tudoran și Becali este solicitarea mitei”, a spus marele judecător Holroyde. „Un alt aspect-cheie este participarea celor doi la jocuri de noroc ilegale.”
Mare judecător Holroyde a concluzionat, citat de jurnaliștii britanici: „Este important de menționat că este o caracteristică aparte și neobișnuită a acestui caz faptul că dovezile nu arată numai o relație de prietenie între judecător și martor. Oferă motive reale de a crede că relația era și una care implica un comportament neadecvat, corupt și penal al unui judecător în funcție.
Dovezile arată că solicitantul apelului a suferit în urma unui caz extrem de lipsă a imparțialității juridice, astfel încât nu încape îndoială de consecințele echității procesului. Dacă într-adevăr a existat o astfel de relație, în mod clar judecătorul Tudoran nu ar fi trebuit să conducă un proces în care Becali era atât reclamantul, cât și un martor important al acuzării; însă acesta nu s-a recuzat și nici nu le-a comunicat părților implicate faptul că cei doi se cunoșteau reciproc.”
Principalul comentator juridic, Joshua Rozenberg, a spus despre cazul Popoviciu: „Adevărata învățătură a acestui proces este mai degrabă înjositoare: nu trebuie să cauți departe ca să găsești un comportament judecătoresc care ar fi de neconceput în Regatul Unit. Ar trebui să fie de neconceput și în Uniunea Europeană.”
S-ar părea că în timp ce Bucureștiul probabil că răsuflă ușurat după ce și-a asigurat un plan de redresare și reziliență de la Comisia Europeană, România ar face bine să privească sub suprafață pentru a vedea amenințările – atât pentru revenirea economică a țării, cât și pentru construirea unui stat de drept esențial în Uniunea Europeană, au concluzionat jurnaliștii.
Colaborator și partener în afaceri al fraților Pîrvu încă din anii 1990, cunoscător al multor activități ilicite ale acestora după cum a susținut în fața procurorilor SIIJ, medicul Liviu Opriș, care l-a denunțat pe judecătorul Ion-Tudoran, a prezentat autorităților și dedesubturile incredibile ale celebrului dosar Băneasa-Popoviciu.
Potrivit mărturisirii sale, „în spatele acestui dosar s-ar afla George Becali, care împreună cu Florin Pîrvu și judecătorul Ion Tudoran sunt cei care ar fi generat plângerea penală inițială, întrucât erau afectate interesele imobiliare ale lui George Becali”.
Liviu Opriș a confirmat astfel dezvălurile făcute de ziarul Cetățeanul, potrivit cărora în dosarul Băneasa s-au inventat probe pentru a se putea „naționaliza” cel mai mare complex comercial din România.
După ce a a fost judecat la fond de Ion Tudoran, dosarul Băneasa a ajuns să fie judecat în apel, la Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia 266/02.08.2017), exact de Geanina Cristina Arghir, prietena intimă a lui Tudoran, afirmă Opriș în denunț. Asta cu toate că anterior judecării pe fond a apelului, aceeași Arghir se pronunțase (încheierea penală 2142/09.06.2009) cu privire la vinovăția lui Puiu Popoviciu. Judecătoarea nu s-a abținut, ICCJ menținând sentința pronunțată de Tudoran pe fond.
Familia Tudoran ar fi sperat la o recompensă grasă după acest proces, arată medicul.
Astfel, fiul judecătorului Ion-Tudoran, Alexandru Ion-Tudoran, i-ar fi mărturisit lui Liviu Opriș că „odată cu soluționarea litigiului privitor la Băneasa și Popoviciu, el și familia lui nu o să mai aibă ce să facă în România, nici de ce să mai muncească și că nu le rămâne altceva decât să își trăiască viața în străinătate, la mare pe un yacht, discuția fiind în sensul că nu vor mai avea niciodată nevoie de bani”.